Jacques Elias: un patriot generos


Romanii isi amintesc de Jacques Elias, evreu credincios si patriot roman- EVA GALAMBOS

Spitalul Elias este binecunoscut nu numai bucurestenilor, dar si locuitorilor altor orase din Romania. Este un nume care s-a pastrat, indiferent de regimurile care s-au perindat, cu mania schimbarilor de denumiri. Timp de 40 de ani, apartinand mai ales protipendadei comuniste, deoarece era asezamantul de sanatate cel mai modern si cel mai bine dotat, foarte putini stiu ca, la origine, fusese destinat oamenilor obisnuiti care primeau aici tratament si medicamente gratuite. Si cu toate ca fondatorul sau de dincolo de mormant a fost evreu, el a stipulat prin testament ca acolo vor fi tratate persoane indiferent de "credinta lor". Dar Jacques Elias, caci despre el este vorba, nu a fost numai fondatorul unui spital. Personalitate de exceptie, el si-a lasat intreaga avere (evaluata in 1923 la aproape un miliard de lei) Academiei Romane, dispunand ca, prin intermediul unei fundatii, banii sa fie folositi pentru dezvoltarea culturii romanesti si ajutorarea nevoiasilor. Rememorand intr-un cadru festiv, cu cateva zile in urma, 80 de ani de la disparitia lui Jacques Elias si de la punerea temeliilor fundatiei, academicieni, personalitati din viata culturala, politica, diplomati, ziaristi si un numeros public l-au omagiat pe Jacques Elias, "un mare patriot roman", ca sa citam cuvintele ministrului culturii si cultelor, Razvan Theodorescu. "Lectia Jacques Elias, a spus domnia sa, ilustreaza nu numai rolul exceptional jucat de evreii romani, dar este si o lectie de moralitate. Elias a fost un roman bogat care a vazut in primul rand interesul natiei". Presedintele Romaniei a acordat Fundatiei Elias Ordinul cultural in grad de comandor. Pentru marcarea evenimentului, descendentul familiei, Benes Avital, a elaborat si a sponsorizat cartea "Evreul Jacques Elias.Testamentul, ieri, azi, maine", lansata cu prilejul acestei comemorari. Generozitatea unui "impamantenit" fata de tara in care s-a nascutJacques Elias, evreu sefard (de rit spaniol) s-a nascut in Bucuresti in 1844. Nu se cunosc prea multe date biografice, din textul testamentului sau reiese ca a avut un frate care a murit la Viena. N-a fost casatorit, nu a avut copii (tot in testament el scrie: "neavand ascendenti si descendenti"), dar si-a iubit mult parintii, de aceea a cerut ca fundatia sa poarte numele tatalui sau, Menahem H Elias. In cei aproape 80 de ani de viata, printr-o munca asidua si calitati deosebite de om de afaceri, a reusit sa stranga o mare avere. A fost bancher, industrias, creatorul industriei de zahar din Romania, presedintele si proprietarul Bancii Generale. A avut mosii, imobile in tara si in strainatate, hoteluri, mine, fabrici, actiuni. Cu toate acestea, era un om modest, locuia intr-un apartament obisnuit, nu frecventa cluburi sau cazinouri, in schimb era un intelectual fin, un indragostit de cultura. A fost sfetnicul regelui Carol I, care i-a acordat cele mai inalte onoruri pentru contributia lui la dezvoltarea economiei romanesti, printre care titlul de cavaler si ofiter al Ordinului Steaua Romaniei si titlul de ofiter si comandor al Ordinului Coroana Romaniei. Cum pana la sfarsitul primului razboi mondial evreii din Romania nu aveau cetatenie, aceasta acordandu-se individual, cu aprobarea parlamentului, Jacques Elias a fost "impamantenit" in 1880, printr-o procedura de urgenta, la cererea regelui Carol . Evreu credincios, Jacques Elias s-a simtit in aceeasi masura roman. Desemnand Academia Romana drept legatar universal al averii sale imense din Romania si strainatate, el si-a demonstrat atasamentul fata de tara in care s-a nascut si in care a putut sa-si faca averea. Chiar daca termenul s-a cam demonetizat, se poate spune ca el a dorit propasirea Romaniei. Destinatia Fundatiei Elias: dezvoltarea institutiilor de cultura si ajutorarea celor saraci Printre primele dispozitii din testament referitoare la rolul fundatiei figureaza dezvoltarea institutiilor de cultura, opere de asistenta publica si de binefacere, ca, de exemplu, burse pentru copiii saraci, cantine scolare. "In special va avea obligatiunea de a construi si intretine la Bucuresti, un spital de cel putin 100 de paturi in conditiunile cele mai moderne... In acest spital, se vor primi bolnavi de ambele sexe, israeliti si de orice alta credinta; se vor da consultatii si medicamente gratuite". Testamentul prevede printre altele si construirea de scoli "pentru elevi israeliti si de orice alta credinta", acordarea anuala de premii si burse Jacques Elias, fonduri pentru Universitatea Carol I, pentru Facultatea de Medicina din Bucuresti, multor alte spitale si leagane pentru copii, donatii templelor si scolilor evreiesti de rit spaniol din Bucuresti si Viena. Si de-a lungul timpului, uneori in conditii dificile, fundatia si-a indeplinit misiunea. Gestul de mare generozitate al lui Jacques Elias a avut un puternic ecou in randul contemporanilor lui. Intelectualii vremii, printre care si Nicolae Iorga au vorbit despre "acest mare exemplu de generozitate umana". Iar dr. Grigore Antipa, vicepresedintele Academiei Romane, in cuvantul rostit la Templul cel mare al israelitilor de rit spaniol din Bucuresti, la putin timp dupa moartea marelui filantrop, a amintit pilda data de Jacques Elias care "si-a destinat tot fructul muncii sale realizarii unui maret ideal, inaltarea patriei prin cultura".

from: http://romania-israel.blogspot.com/2008/01/jacques-elias-un-patriot-generos.html

Comentarii