Colosseum din Giulesti


Suporterii echipei de sub Podul Grant au numa motive de tristete. Casa fotbalului giulestean se degradeaza pe zi ce trece si nimeni nu se gandeste sa renoveze aceasta batrana arena.

Istoria arenei incepe in 1934. Pe 31 mai, Gazeta Sporturilor scria “dupa exproprierea din Bulevard, CFR incepe construirea unui teren pe soseaua Giulesti”. Cu toate acestea lucrarile aveau sa inceapa abia in 1936, intindandu-se pe parcursul a doi ani. Proiectat si construit de arhitectul Gheorghe Dumitrescu sub patronajul Asociatiei sportiv-culturale a CFR, stadionul a fost dat oficial in folosinta pe 10 iunie 1939, inaugurarea fiind legata de Ceferiada organizata pentru a marca implinirea a 70 de ani de la punerea in circulatie a primului tren in Romania. Totusi, cu un an in urma rapidistii au apucat sa joace doua partide din cadrul Cupei Europei Centrale.

In 1939 stadionul a avut parte de o inaugurare fastuasa la care au luat parte Regele Carol al II lea, Printul Mihai “Marele Voievod de Alba-Iulia”, Printul Paul al Greciei, membrii ai Guvernului Roman, Consilieri Regali, inalti demnitari, personalitati proeminente ale vietii noastre publice, reprezentanti straini care asistasera si la serbarea nationala de la 8 iunie 1939 si numerosi delegati ai cailor ferate europene.

m_560.jpgArena care acum poarta numele antrenorului care a adus primul titlu in Giulesti, Valentin Stanescu, a suferit mai multe modificari de-a lungul timpului, si datorita formei sale mult timp fiind numit “Potcoava”. “Potcoava” in primii ei ani era considerata “arena cea mai incapatoare si eleganta” din tara.

Cu timpul “Potcoava” a fost inchisa, cu ajutorul fostului priministru, Nicoale Vacaroiu, astfel de la 12.160 de locuri, capacitatea crescand la 19.100. In 2000 arena prinde lumina odata cu montarea unei instalatii de nocturna, iar in 2003 jucatorii se pot bucura de un gazon nou, complet schimbat.

m_559.jpgO istorie care ne arata ca stadionul a suferit ceva modificari, insa dupa 69 de ani de la inaugurare arena isi arata semnele batranetii. O arena care acum nu mai este sigura nu numai pentru simplii suporteri ci si pentru cei ce se lafaie pe fotoliile de la oficiala.

Cu strangere de inima recunosc ca avem parte de o ruina, o ruina de care rapidistii isi leaga amintirile si sentimentele de dragoste la fel cum o fac italienii pentru Colososeum.

O iubire veche de la care ne putem lua la revedere pentru a face loc unei noi iubiri. Insa din pacate aceasta arena se afla si acum in agonie din incapatinarea si zgarcenia unora, care nu le pasa ca un simbol se zbate intre viata si moarte si se chinuie rau. galerieconfetti5ve5hs.gifTropotele fanilor rapidisti parca par din ce in ce mai greu de sustinut. Vuietul si agitatia parca pare din ce in ce mai greu de suportat. O arena care parca se incapatineaza si ea sa reziste, si asta din dragoste pentru aceasta echipa, in ciuda faptului ca multi nu i-ar mai fi dat vreo sansa ca va mai sta in picioare si in acest moment. Un stadion, un beton, un fier, un lemn sau un plastic, toate acestea incarcate cu mai multa iubire pentru echipa, decat sunt unii conducatori care ar putea sa o ajute si s-o intinereasca. O arena care caruia ii sunt astupate ranile, in loc sa ii fie vindecate.

Oare pana cand va mai bate inima acestei arene? Un stadion care ne respecta, insa din pacate, de care ne cam batem joc.


from: http://blog.mysport.ro/amicu/2008/02/14/colosseum-din-giulesti/

Comentarii