Vodă Cuza dă cu o mână, afaceriştii iau cu zece


AFACEREA TUNARI ● Pãdurea are 1.000 de hectare. 70 de hectare sunt ţinta afacerilor imobiliare
La 5 mai 1862, la ordinul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, se înfiinţa Societatea de dare la semn din Bucureşti. Peste ani, Federaţia Română de Tir – moştenitoarea celei înfiinţate de Cuza – s-a pomenit cu o suprafaţă de teren în Pădurea Băneasa care valorează o imensă avere, râvnită de mulţi afacerişti. Ocaua dreptăţii lui Cuza s-a transformat în tentativele de furăciune ale urmaşilor celui mai drept dintre conducătorii pe care i-a avut această naţie.
Aflate în plină expansiune de dezvoltare a proiectelor rezidenţiale, firmele imobiliare au pus ochii pe cea mai mare redută verde pe care Capitala o mai are, Pădurea Băneasa. Cele 966 de hectare de teren valorează atât de mulţi bani încât românului de rând îi este şi frică să pronunţe suma. Asta nu îi împiedică absolut deloc pe câţiva băieţi descurcăreţi, cu mulţi bani şi relaţii, să îşi facă de cap pe un teren despre care reprezintă un adevărat bun naţional. 40 de miliarde de euro, conform calculelor noastre, este cifra celei mai mari afaceri imobiliare care stă să demareze în România.

ŢINTE. O bună parte din această halcă verde este trecută în proprietatea individuală. Oamenii şi-au câştigat dreptul o dată cu “ruperea” actelor de naţionalizare ale averilor confiscate de comunişti. O altă mare parte este trecută în patrimoniul Ocolului Silvic, prin Unitatea de Producţie II Băneasa, o altă felie o deţine Federaţia Română de Tir Sportiv, şi o alta – Grădina Zoologică. Pentru ca afacerea să demareze era nevoie ca proprietarii de mici suprafeţe
să-şi vândă terenurile. Iar cei care nu doreau să fie determinaţi să o facă. Apoi, ca treaba să fie oablă, ochiul întreprinzătorului se îndreaptă către parcelele mari, omogene. Restul terenului rămâne verde. Motivul este simplu: autorităţile nu vor elibera niciodată, brusc, certificate de urbanism pentru suprafeţe imense din zone verzi. În plus, actualul proprietar nu este dispus să înstrăineze din suprafaţă atât timp cât nu creşte preţul terenului. Şi asta nu se poate face decât dacă se construieşte. Cele mai importante şi mai accesibile zone de interes pentru constructori le reprezintă Poligonul Tunari şi Grădina Zoologică. Suprafaţa expusă riscului de defrişare şi construcţie este de 32 de hectare de pădure. Valorează circa 97 de milioane de euro.
67d.jpgOCAUA LUI CUZA. 66 de hectare este suprafaţa totală a Poligonului Tunari. Aici, de ani în şir, se pregătesc sportivii loturilor naţionale de tir. 2008 pare a fi ultimul an în care pădurea va mai tremura de la zgomotul împuşcăturilor. De ce? Execuţia silită a poligonului a început. Drujbele, sub pretextul întineririi pădurii, doboară copacii fără milă. Şoaptele plecate din gura oamenilor ne indică faptul că “aici nu se va mai face sport. Aici se vor construi vile pentru cei cu bani”. Chiar dacă pare paradoxal, Poligonul Tunari poate fi luat, pe bucăţi, din gestiunea FRT. De ce paradoxal? Pentru că în urmă cu mai de un secol, un domnitor, pe numele lui Alexandru Ioan Cuza, punea bazele primei federaţii a unui sport în România, dar îi punea în cârcă o situaţie care peste ani avea să dea bătăi de cap tuturor. Societatea de dare la semn din Bucureşti, denumirea actualei FR Tir, a primit cu această ocazie şi un teren, numit generic “Cuibul cu barză”, amplasat între Strada Berzei şi Parcul Cişmigiu. Prin Înaltul Decret Domnesc de la 1900, terenul respectiv a trecut în proprietatea Primăriei Bucureşti, care, în contrapartidă, i-a acordat 65 de hectare în Pădurea Băneasa. Posesia avea să fie reconfirmată prin Legea din 6 aprilie 1924, dar şi prin Înaltul Decret Regal cu numărul 1626, din septembrie 1944, al Regelui Mihai. În anii 2000 şi 2002, proprietatea FR Tir a fost din nou întărită prin diferite hotărâri de guvern. Ultima, sub semnătura prim-ministrului Adrian Năstase şi a ministrului Sportului, Georgiu Gingăraş, a trecut pentru o perioadă de 49 de ani în administrarea FR Tir baza din Băneasa. În urmă cu doi ani, Direcţia Silvică Bucureşti se trezeşte că ar fi proprietara de drept a şapte loturi, în suprafaţă totală de 11,7 hectare din patrimoniul Poligonului. “Toate parcelele revendicate sunt în evidenţă cu titlul de proprietate a statului în aranjamentul Ocolului Silvic. Actele se pierd în negura timpului, cele mai recente fiind din 1930. Pentru toate suntem în litigii şi considerăm că meciul dintre noi şi FR Tir nu s-a încheiat, deoarece ele sunt ocupate abuziv, netranşate şi fără oblăduiala legiuitorului”, susţine Emilian Balea, purtător de cuvânt al Ocolului Silvic Bucureşti. Mergând pe şirul evenimentelor vom observa că ocaua dreptăţii lui Cuza s-a întors invers şi împarte totul după interesul financiar.

ZONA VERDE. Chiar dacă Octavian Belu, preşedintele ANS, susţine că “nu s-a făcut nici un fel de presiune legată de terenul din Băneasa”, realitatea stă niţel altfel. Sub masca unui raport făcut de KVB Economic, care îi are ca acţionari pe Sulfina Barbu – fost ministru al Mediului, şi pe Silvian Ionescu – fost comisar general al Gărzii de Mediu, se recomandă “defrişarea a 10-15 hectare care ar fi în avantajul mediului”. Zis şi făcut. Drujbarii de la Ocolul Silvic îşi intră în pâine şi se apucă zelos să defrişeze copacii marcaţi şi nemarcaţi din Grădina Zoologică, Poligonul Tunari şi Pădurea Băneasa. Calea spre afacerea cu vile rezidenţiale este deschisă. Ocolul Silvic susţine că totul este legal. FR Tir nu neagă dreptul Ocolului de a face întinerirea, numai că suspiciunea apariţiei cartierului de vile din Zona verde dă frisoane. “Noi suntem proprietari aici pentru o perioadă de 49 de ani. Numai că suprafaţa de teren pe care o avem în administrare are nişte probleme. În sensul că nu ne cunoaştem vecinii. Deci nu putem face intabularea. Adică, acum suntem, conform cântecului… în pădure la Băneasa… Eu nu vreau să par răutăcios, dar îmi pun o întrebare: Dacă s-au apucat să cureţe pădurea, de ce nu o fac şi în locul unde avem suprafaţa de tragere. Pentru că acolo sportivii au dificultăţi din cauza copacilor în desfăşurarea antrenamentelor”, spune Dan Popa – secretar general al FR Tir.

Moştenirea Federaţiei Române de Tir

“Cu mila lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Domn Principatelor-Unite Române. La toţi de faţă şi viitori sănătate (…) Am decretat şi decretăm ce urmează: Statutele disc. societăţi se aprobă întocmai, după cum a fost fondată la 5 Maiu 1862. Insignele societăţii vor fi: Culorile: alb şi verde cu galben de aur. Semnele: două carabină încrucişate în dosul unui semn, d’asupra un baston ce arătare şi jos un corn de iarbă de puşcă. Marca: va consta din pavedile Bucurescilor cu atributele de carabineră însoţite de culorile de ţară (…) Şi cel din urmă. Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Interne, Agricultură şi Lucrări Publice, va aduce la îndeplinire decretul de faţă. Dată în Bucuresci, la 9 Septemvrie 1865. Alexandru Ioan”. Fragment din Monitorul Oficial din 12-23 septembrie 1865 prin care domnitorul Alexandru Ioan Cuza înfiinţează FR Tir şi o împroprietăreşte cu un teren situat între strada Berzei şi Parcul Cişmigiu, numit generic “Cuibul cu barză”.

from: http://www.urbaniulian.ro/?p=862

Comentarii