Paul Lambrino a revendicat Castelul regal de la Banloc, care i-a apartinut Principesei Elisabeta





-- Prefectul de Timis exclude retrocedarea acestuia, pentru ca Lambrino a primit recent 50 de hectare de padure in judetul Vaslui


























Paul Lambrino, cel care s-a autointitulat "Paul al Romaniei", agatandu-si apoi de nume si apelativul de "Alteta Regala", desi nu este recunoscut de Casa Regala a Romaniei, pentru ca este provenit dintr-o casatorie morganatica, revendica Castelul regal de la Banloc, al carui ultim proprietar a fost Principesa Elisabeta, fiica Regelui Ferdinand si a Reginei Maria. Chiar daca imobilul a fost concesionat gratuit de Primaria din localitate Arhiepiscopiei Timisoarei, pe o perioada de 49 de ani, nepotul nelegitim al Regelui Carol al II-lea a solicitat, in scris, pe 30 noiembrie 2005, retrocedarea a 537 hectare de padure si 722 hectare de teren arabil, in comuna timiseana Banloc, nerevendicate de Casa Regala, in baza Legii 247 din acelasi an. De curand, Lambrino s-a interesat de stadiul rezolvarii solicitarii sale, sustine prefectul de Timis, Ovidiu Draganescu, intrucat nu a primit nimic. Potrivit reprezentantului Guvernului in teritoriu, citat de Rompres, lui Paul Lambrino i s-ar fi atribuit, recent, 50 de hectare de padure in judetul Vaslui, ceea ce exclude posibilitatea ca acesta sa mai primeasca legal alte terenuri similare, in tara. "Castelul de la Banloc nu este in extravilan, ca sa fi putut fi revendicat in baza Legii 247, ci in intravilan, chiar in centrul comunei, deci castelul nu facea obiectul cererii de retrocedare in virtutea legii mentionate de principe", a explicat prefectul. In alta ordine de idei, Draganescu considera ca actul de concesionare a castelului, incheiat in ianuarie 2008 intre Primaria Banloc si Mitropolia Banatului este legal, aici urmand sa se deruleze un program anual de intalniri si activitati specifice identitatii crestine, precum si cresterea gradului de implicare a tinerilor in viata bisericii. Principalele activitati vizeaza formarea continua, cursuri tematice (sociale, educationale, culturale, spirituale si duhovnicesti), tabere de creatie, vizite de lucru, activitati in parteneriat, exploatarea potentialului turistic din zona, activitati de cazare in regim de pensiune.



















Paul Lambrino










Partenerii proiectului sunt Primaria Banloc, Arhiepiscopia Timisoarei, Dieceza Romano-Catolica Timisoara si Ministerul Culturii si Cultelor. Potrivit Rompres, Mitropolia Banatului dorea, initial, ca aici sa se construiasca un azil pentru batrani, dar cladirea nu se preteaza la o astfel de destinatie, scarile fiind prea inalte si inguste. La randul sau, Sfintia Sa Paisie Lugojanu, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timisoarei, a dorit ca aici sa se amenajeze un centru ecumenic cu caracter permanent, unde sa fie adusi in tabere copiii ce provin din familii sarace, elevii sau studentii din invatamantul teologic, sa fie construite si cateva sali de conferinte, iar, in perspectiva, poate chiar un complex de 20 de camere, din structura vechiului castel, in care sa poata locui minorii bolnavi de SIDA sau batrani. Byallak sau "locul bivolului" Castelul de la Banloc a fost construit in anul 1750, intr-un loc atestat documentar la 13 mai 1400, sub numele de Byallak, "locul bivolului". In perioada pasalacului turcesc din Banat, intre anii 1522-1717, aici isi avea resedinta de vara Pasa, ulterior terenul fiind daruit de Maria Tereza banului croat Draskovici, in schimbul altor teritorii. Din 1750 este ridicat conacul, care, in 1783 devine proprietatea familiei nobiliare ungare Karacsonyi, relateaza Rompres. Principesa Elisabeta, devenita regina, prin casatoria cu George al II-lea al Greciei, dar divortata, ulterior, revine in tara. In 1935 cumpara domeniul de la Banloc si se stabileste aici, pana in anul 1948, cand este obligata sa ia, definitiv, calea exilului. In anii comunismului, conacul a fost, pe rand, casa de batrani, orfelinat, iar piesele mobilierului-unicat au fost furate in cea mai buna parte. Dupa 1989, s-a reusit recuperarea a catorva dintre obiectele ce disparusera. Ministerul Culturii a investit 1,4 milioane de lei pentru renovarea cladirii considerate monument istoric.

sursa: http://www.ziua.ro/news.php?id=5745&data=2008-04-16

Comentarii