Ceremonialul regal (II)


Alexandra Arnautu, 2005

CEREMONIALUL CURTII REGALE A ROMANIEI INCEPAND CU ANUL 1866

Capitolul 2

Structura Curtii Regale

59.jpg

2.1. Prezentare generala

Asa cum s-a mentionat in Capitolul 1, Theodor Vacarescu- Maresalul Curtii prezinta structura Curtii in «Ceremonialul Curtei Domnesci a Romaniei» si, mai tarziu, in «Ceremonialul Curtii Regale a Romaniei».

Curtea Regala este alcatuita din Casa civila, Casa militara si Casa Reginei.

Casa civila include demnitarii si persoanele care au insarcinari pe langa rege, cabinetul regelui, administratia Curtii si a Domeniilor Regale, intendenta palatelor regale. Atributiile personalului din casa civila sunt urmatoarele : intretinerea palatelor, grajdurilor si a garajelor regale, precum si a Domeniilor. Personalul se ocupa de functionarea asociatiilor si fundatiilor care depind de rege si regina, de secretariat arhiva si biblioteca regelui. Din personalul Casei civile fac parte consilierii pe diferite probleme. Acesti angajati sunt subordonati maresalului palatului si sunt platiti din lista civila, pana cand o lege va reglementa drepturile lor la pensie, ajutoare de concediu etc., din venituri obtinute pe Domeniile Coroanei.

Casa militara este formata din aghiotanti regali si onorifici si de ofiterii de ordonanta ai Regelui. Joaca rolul de insotitori, ajutoare si garda personala. Din punct de vedere administrativ, casa militara depinde de Ministerul de Razboi, dar, pentru indeplinirea sarcinilor de paza si garda a Palatului si a suveranului, acesti angajati asculta de ordinele maresalului. Comandantul militar este, insa, un general al armatei romane.

Casa Reginei este deservita de Doamnele de onoare si de samberlan. Doamnele de onoare indeplinesc o parte din atributiile pe care le au, pe langa Rege, aghiotantii. Prin intermediul Casei Sale, Regina poate stabili legatura cu guvernul.

Maresalul Curtii Regale are rang de inalt demnitar si reprezinta oficial curtea pe langa autoritatile publice. El este cel care asigura contactele cu Guvernul, Ministerele si Ambasadele. Maresalul curtii aproba programul audientelor, acorda brevete si licente furnizorilor curtii, organizeaza serbarile, ceremoniile si calatoriile Familiei Regale. El se ocupa de problemele de administrare a Palatului. Lui ii sunt subordonate toate Casele si seviciile Curtii. Maresalul angajeaza personalul si administreaza fondurile si, in aceasta pozitie, isi poate organiza un serviciu propriu. El este purtatorul de cuvant al Palatului si il reprezinta pe Rege in relatia cu autoritatile exista imprejurari cand il poate inlocui pe rege si are dreptul sau de semnatura pe actele neoficiale).

Structura Curtii Regale a Romaniei este asemanatoare celei a curtilor europene, dar spiritul timpului si personalitatea suveranului determina stilul protocolului sau. In timpul lui Carol I, protocolul era foarte strict si militaros, luand forme mai democratice in timpul Regelui Ferdinand, in timp ce Regele Carol al II-lea adopta un protocol plin de fast.

Intre 1930-1940, ceremonialul sufera o serie de modificari. Statutul organic, publicat in 1940 produce schimbari in structura Casei Regale ; de exemplu, propunerile de personal sau avizarile de buget revin prin statut Maresalului Antonescu, poate cel mai elocvent exemplu de imixtiune in structura Casei Regale. Noua definire a atributiilor Maresalului Palatului sunt urmatoarele : Maresalul continua sa aiba rang de mare demnitar, dar asigura numai legatura oficiala dintre Rege si conducator (se anuleaza astfel legatura direta dintre Rege si Guvern), Conducatorul statului dubleaza cea mai importanta atributie a Maresalului casei, supervizand audientele la Rege ; celelalte atributii ale Maresalului se mentin.

Conform noului statut, Casa civila cuprinde personalul superior care nu face parte din armata activa :

Doamnele de onoare isi pastreaza atributiile, dar sunt secondate de Doamnele de Curte, propuse si numite de conducator, pe o perioada de 6 luni. Activitatea Reginei este controlata ;

Administratorului Curtii ii revine gestionarea bunurilor curtii, ale Regelui si ale Regine Mame, a listei Civile si ale domeniilor coroanei. El concepe si executa bugetul. El gestineaza bunurile altor membri ai Familiei regale, tinand seama de propunerile conducatorului statului ;

Maestrul de ceremonii este subordonat Maresalului Curtii, care este considerat Seful de protocol. In sarcinile care ii revin se inscriu corespondenta regala, evidenta audientelor si programul solemnitatilor si stabileste protocolul pentru diferite ocazii ;

Prefectul Casei, care dispune de un buget propus si supervizat e Maresal, se ocupa de intretinerea tuturor bunurilor (animale, imobile si materiale) ale Casei Regale, gospodarirea interioara a resedintelor si asigurarea confortului suveranilor in resedinte, in calatorii.

In cadrul Casei civile, atat atributiile de secretariat arhiva si biblioteca, cat si consilierea Suveranului, sunt preluate de Biroul regal de Studii, care utilizeaza serviciile unor consilieri speciali (arhitectura, probleme vamale, de contencios).

Directorul Biroului este propus de conducatori si, alaturi de confederarii aprobati tot de conducator, au rolul de a «ordona activitatea cultural stiintifica a regelui». Programul acestora este stabilit conform indicatiilor Conducatorului, iar fondurile fixate de acesta provin din bugetul Curtii. Secretarul de cabinet intretinea corespondenta particulara, semnand cu numele functiei sale. El tine evidenta audientelor particulare si semnaleaza articole din presa interna si externa, de interes si cartile nou aparute.

Autoritatea Conducatorului este de semnalat si in activitatea Casei militare. Seful Casei militare este in continuare un general si are in subordine Batalionul de garda (care are propriul comandant) si aghiotantii regali. Ultimii sunt secondati de aghiotanti stagiari, propusi de conducator pe o perioada de sase luni. In atributiile casei militare intra paza permanenta a suveranilor si a resedintelor regale (inclusiv anti-aeriana si chimica), precum si garda, suita si pregatirea militara a tanarului rege. Rolul important revenea aghiotantilor, care aveau un contact direct cu Majestatea Sa. Alaturi de casa militara, se ocupa de paza palatului un serviciu de Siguranta, aflat in subordinea Conducatorului.

Curtea regelui Mihai avea o functie reprezentativa. Inaltii demnitari care indeplinesc aceasta functie au titlul acordat pe viata de catre rege, prin decret regal. Nu sunt remunerati si nu au functii in organizarea Curtii. Aceste titluri se acorda de suveran numai la propunerea Conducatorului.

In prezent, structura Casei Regale cuprinde un numar mai redus de persoane, care indeplinesc mai multe sarcini :

Seful Onorific al Protocolului, care se ocupa de organizarea primirilor, a receptiilor si a deplasarilor in tara si in strainatate (el este sprijinit, in acest caz, de Secretarul Privat al Majestatii Sale Regelui si de Secretariatul Cabinetului Majestatii Sale Regelui) ;

Directorul Casei Regale, care asigura relatia cu autoritatile, se ocupa de partea administrativa a proprietatilor Familiei (angajarea si supravegherea personalului, administrarea fondurilor), acorda licente si brevete funizorilor Casei Regale ;

Secretarul Particular al Majestatii Sale Regelui se ocupa de corespondenta privata a regelui, arhivarea documentelor si este responsabilul Biroului de Presa. Insoteste pe Majestatea Sa in toate calatoriile.

Secretarul Cabinetului Majestatii Sale Regelui, care isi desfasoara activitatea in Romania, are ca responsabilitate corespondenta (primeste si raspunde tuturor cererilor), organizarea audientelor, arhivarea documentelor. Organizeaza, sub indrumarea Sefului de protocol, toate deplasarile in tara si in strainatate. Raspunde de organizarea zilnica a programului Majestatii Sale Regelui (si a celorlalti membri care se afla in tara). Raspunde solicitarilor presei in conformitate cu precizarile responsabilului Biroului de Presa.

126.jpg

2.2. Comportament

Formulele de adresare in cazul membrilor Familiei Regale, folosite de toti cei care vin in contact cu ei (scris sau verbal), sunt prezentate in continuare.

Pentru Majestatea Sa Regele se foloseste : Majestatea Voastra, Sire. In cazul Majestatii Sale Reginei : Majestate sau Majestatea Voastra. In prezenta Majestatilor, adresarea este: Majestatile Voastre. Pentru Principese si Principi: Alteta Voastra Regala (dar si Alteta Regala), Altetele Voastre Regale.

Salutul respecta un ceremonial care s-a simplificat intre timp. In cazul barbatilor nu mai este impusa inclinarea corpului, ci vor salute cu un gest scurt de inclinare a capului. Femeile fac o reverenta. Regula este respectata si de fiecare membru al Familiei fata de rudele aflate intr-o pozitie superioara de titlu sau varsta.

Mana va fi intinsa in chip de salut numai in cazul in care un membru al Familiei o va face primul.

Regele Mihai va folosi, in relatia cu membrii personalului sau, adresarea la persoana a II-a singular. Conform afirmatiilor sale, numai partea barbateasca a familiei folosea acest mod de adresare.

Discretia si comportamentul retinut sunt obligatorii pentru orice membru al personalului Curtii Regale. Zoe Camarasescu scria despre mama sa, care ocupa pozitia de domnisoara de onoare : «Mama isi indeplinea misiunea cu o discretie perfecta si nu-si depasea niciodata, prin sfaturi sau idei personale, sarcina ce-i revenise ». 1

Carol I, care aflase, in mai putin de 24 de ore, afirmatiile Secretarului Poruncilor si Bibliotecar al Majestatii Sale Regina, ii atrage atentia acestuia : «Ati fost imprudent ! O resedinta regala nu este salonul unui particular. Cele mai marunte cuvinte produc aici un efect, un ecou ».2

Subiectele de conversatie cu Majestatile Lor trebuie alese cu grija, nefiind permise subiecte politice, cu referire la religie sau cu caracter foarte personal. Iata o parte din sfaturile primite de viitorul secretar al Majestatii Sale Reginei : « Cu regele trebuie sa vorbiti despre pictura, arte frumoase, istorie, geografie, cifre, statistici, niciodata politica. Nu sunteti nici francez, nici alsacian, nici rusofil, nici bulgar, nici turc, nu sunteti decat spectator si auditor impasibil a tot ceea ce se va face si se va spune ! V-am spus ca Reginei i se saruta mana. Nu o veti face chiar de la inceput, ci numai cand, dupa ce v-ati familiarizat cu ea, va veti obisnui cu obiceiurile Tarii si ale Curtii » (…) « Regele este catolic, Regina protestanta, tara ortodoxa ; sa nu vorbiti despre religie…Sa nu-i vorbiti niciodata Reginei despre copila ei care a murit ».3

217.jpg

2.3 Relatiile familiei regale cu personalul curtii

Protocolul uneori chiar rigid (la curtea Regelui Carol I) nu exclude grija fata de viata personala a angajatilor si a familiilor lor.

Copiii Doamnelor de onoare si ai apropiatilor (ministri, demnitari) Familiei Regale sunt deseori invitati la Palatul Cotroceni si la Castelul Peles. In sufrageria copiilor din Palatul Cotroceni, in prezenta «nursei», acestia vor servi, impreuna cu copiii cuplului princiar, ceai cu gustari sau dulciuri. Urma apoi siesta. Intre acesti copii s-au legat uneori prietenii trainice, care nu s-au lasat afectate de diferentele de rang.

Aveau loc plimbari ale copiilor cu trasura, insotiti de «feciori galonati».4

314.jpg

La Peles, copiii erau acceptati la Ceaiul de dupa-amiaza care se servea in serviciul Meissen. Venirea Reginei la ceai era o mare bucurie, caci ea stia sa inventeze distractii pentru copiii intimidati de decor si de protocol. Foarte apreciate erau vizitele la grajdurile regale pentru a hrani poneii novegieni sau vizitele in apartamentul pisicilor.

In zilele ploioase se servea ceaiul pentru copiii perechii princiare si prietenii lor in turn la Pelisor. Aceasta camera fusese aleasa pentru privelistea deosebita pe care o oferea. Nu departe de Pelisor, in padure, Printul Carol isi construise o cabana, un fel de mic bordei, in fata caruia se aprindea focul si se fierbea intr-un ceaun apa pentru ceai. Pe carbuni se cocea painea sau porumbul. Ceaiul se servea pe masute joase, inconjurate de scaunase cu trei picioare.

Cand copiii invitati la Peles il intalneau in parcul Castelului pe Rege, acesta se apleca si ii saruta usor pe obraz, le vorbea cu blandete. Copiii insa erau intotdeauna intimidati.

De exemplu, in 2003, copiii angajatilor actuali ai Casei Majestatii Sale au fost invitati, impreuna cu parintii, la evenimentul organizat de 1 Iunie in curtea Palatului Elisabeta. La acelasi eveniment au luat parte si copiii personalitatilor prezente cu aceasta ocazie. Intreaga asistenta, membrii Familiei Regale copiii si parintii lor au luat parte la jocuri organizate. A existat un bufet rece.

O relatie speciala se putea infiripa intre membrii Familiei Regale si personalul apropiat si devotat. Un exemplu elocvent este prietenia profunda pe care Regina Elisabeta o are fata de cea care i-a fost doamna de onoare timp de peste patru decenii – Zoe Bengescu. Cand afla ca aceasta din urma este pe moarte, regina nu mai tine seama de regulile de protocol si merge sa-si viziteze prietena in casa acesteia. «Stiau amandoua ca este ultima oara ca mai sunt impreuna, dupa aproape cincizeci de ani petrecuti alaturi. Schimbau cuvinte banale, cu sufletul zdrobit. O dragoste, o prietenie, un devotament de cincizeci de ani » !5 Cunoscand dificultatile financiare ale familiei, Regina va oferi fiicelor ei o pensie care echivala cu salariul doamnei de onoare.

Aceasta atentie fata de personalul curtii Regale, de conditiile de munca si situatia familiala s-a pastrat pana la abdicarea Regelui Mihai. Regina Mama Elena verifica personal conditiile de munca ale angajatilor din castelul Peles si castelul Savarsin si se informa asupra situatiei familiale ale acestora.

Aceasta grija fata de angajati face parte din preocuparile prezente ale Familiei Regale.

==============

1 Camarasescu, Zoe, «Amintiri», Ed. Vitruviu, Bucuresti, f. a., p. 304
2 Scheffer, Robert, «Orient regal. Cinci ani la Curtea Romaniei», Ed. Saeculum I.O., Ed. Vestala, Bucuresti, 1997, p. 156
3 Scheffer, Robert, op. cit., p. 10
4 ibidem, p. 30
5 Camarasescu, Zoe, op. cit., p. 293


http://www.princeradublog.ro/?p=2605

Comentarii

  1. Carte de vizita deschisa permanent. Cu reguli clare dar si aura de noblete.
    Asa putem fi vazuti noi.Face parte din viata oamenuilor.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu