IN BUCURESTI, ACUM 50 ANI



Incepem cronica noastra cu câteva rânduri dintr-o alta cronica ...fantezista, semnata de Victor Eftimiu în Adevarul din 1 iulie 1948 si intitulata Pe când eram ministru.

Am desfasurat o vie activitate la Ministerul de externe, menita sa faca lumii cunoscuta România, bogatele ei talente, înaltele ei manifestari culturale si artistice. Ambasadorii mei, consilierii culturali, atasati de presa trebuia sa-si justifice activitatea prin masura în care au contribuit la încadrarea României în umanitate. Concepute ca simple sinecure, preumblari pe banii statului în diferite centre ale planetei, misiunile diplomatice erau compuse din baieti de familie care stiau cel mult sa faca frumos în fata doamnelor, a cardinalilor din Soare Apune si a granzilor de Spania.

Indicam si controlam activitatea trimisilor tarii; câte carti românesti au facut sa fie traduse în capitala respectiva, ce expozitii de pictura, sculptura si broderii nationale au organizat, ce cântareti români au angajat la Opera de acolo, ce concerte ale Filarmonicii locale au facut sa fie dirijate de un român.

Atasatii de presa continua V. Eftimiu trebuia sa tipareasca saptamânal, în publicatiile straine, articole ilustrate sau nu despre România si sa trimeata, saptamânal, ziarelor din tara, articole, ilustrate sau nu, despre poporul în mijlocul caruia ne reprezentau".

De la aceste fantezii" ale autorului Cocosului negru (pe care le recomandam calduros domnului Andrei Plesu, ministrul de externe care, ca eseist reputat, le va putea aprecia la dreapta lor valoare), cu un fond real, valabil atunci, ca si mai înainte, ca si acum, sa trecem la derularea evenimentelor acestor luni, asa cum le-a pastrat presa din urma cu cinci decenii.

Cum am precizat si cu alte prilejuri, este o presa care treptat-treptat îsi pierde independenta, obiectivitatea, fiind aservita regimului comunist instalat la putere. Iata de ce evenimentele politice sunt prezentate si uneori comentate doar de pe pozitiile P.M.R., fara a oferi cititorului nici o alta informatie sau perspectiva spre întelegerea lor.

Un astfel de eveniment îl reprezinta ruperea relatiilor dintre P.M.R. si Partidul Comunist din Iugoslavia.

Pentru atitudinea lor independenta, critica, fata de U.R.S.S. si P.C. (b) al U.R.S.S. conducatorii politici ai Iugoslaviei sunt blamati si excomunicati într-o reuniune a Biroului Informativ al partidelor comuniste si muncitoresti, desfasurata la Bucuresti, la 23 si 24 iunie 1948.

Dupa cum scrie un comunicat publicat la 1 iulie în Scânteia (si în alte ziare ale P.M.R., sau aflate direct sub influenta acestuia) la aceasta întrunire de la Bucuresti au participar reprezentanti ai Partidului Muncitoresc (Comunist) Bulgar, Partidul Muncitoresc Român, Partidul celor ce Muncesc din Ungaria, Partidului Muncitoresc Polonez, Partidului Comunist (bolsevic) al U.R.S.S., Partidului Comunist Francez, Partidului Comunist Italian.

Biroul Informativ se mentioneaza în Comunicat a discutat problema situatiei din Partidul Comunist din Iugoslavia si a adoptat în unanimitate o rezolutie asupra acestei chestiuni".

In Rezolutia respectiva erau formulate mai multe acuzatii la adresa conducatorilor comunisti din Iugoslavia ( Tito, Kardelj, Djilas si Rankovici"), care aplica în principalele chestiuni ale politicii externe si interne o linie gresita, care constituie o abandonare a marxism-leninismului". Printre acestea, erau amintite: o politica ostila fata de Uniunea Sovietica si P.C. (b) al U.R.S.S.", abandonarea pozitiilor clasei muncitoare, rupând cu teoria marxista a claselor si a luptei de clasa", revizuirea învataturii marxiste asupra partidului, regim birocratic creat de conducatorii iugoslavi în interiorul partidului", atitudine aventurista, nemarxista" în ceea ce priveste lichidarea elementelor capitaliste, deci si a chiaburimii ca clasa" s.a.

Concluzia: Partidul Comunist din Iugoslavia se punea în afara familiei partidelor comuniste fratesti, în afara frontului unic comunist si, prin urmare, în afara rândurilor Biroului Informativ.

Hotarârile biroului Informativ pe care comunistii români le-au aprobat si urmat vor influenta negativ nu numai relatiile dintre P.M.R. si P.C.I., ci si raporturile pe linie de stat româno-iugoslave.

Ca prima consecinta a excluderii P.C.I. din blocul sovietic este refuzul P.M.R. de a participa la lucrarile celui de-al patrulea congres al comunistilor iugoslavi, care a avut loc la Belgrad, în a doua jumatate a lunii iulie.

Totusi o delegatie româneasca s-a aflat la Belgrad, în perioada 30 iulie 19 august pentru a participa la Conferinta internationala a Dunarii. Delegatia este condusa de Ana Pauker, ministrul afacerilor straine. Conferinta, la care au luat parte reprezentantii guvernelor Austriei, Marii Britanii, Bulgariei, Cehoslovaciei, Frantei, Iugoslaviei, României, Statelor Unite ale Americii, R.S.S. Ucraina si Uniunii Sovietice, a stabilit noul regim al navigatiei pe Dunare si a exclus statele neriverane de la controlul ei. A fost creata Comisia Dunarii cu sediul la Galati, apoi la Budapesta.

Nu este locul aici sa insistam asupra acestei conferinte. Vom consemna doar faptul ca, la întoarcerea în tara, Ana Pauker prezinta, la 21 august, o informare în fata Consiliului de Ministri. Din stenograma interventiei sale inedita pâna acum si pastrata la Arhivele Nationale ale României din Bucuresti vom reproduce un fragment referitor la situatia din Iugoslavia, vazuta si prezentata, evident, prin prisma hotarârii Biroului Informativ.

Este unul din multele exemple de deformare a realitatii, de obedienta fata de sovietici si, în fond, de dezinformare.

Dupa ce incrimina atitudinea puterilor occidentale la Conferinta, Ana Pauker spunea: în cele trei saptamâni cât am fost în Iugoslavia, desi n-am fost în mijlocul maselor populare decât într-o masura foarte mica si n-am putut lua contact cu muncitorii în nici un fel, pentru ca acest contact nu ne-a fost înlesnit, nici chiar atunci când noi am cerut sa mergem la o fabrica mare, ca sa stam de vorba cu lucratorii, în schimb am fost dusi într-un sat, unde, cu toate pregatirile facute de administratie, am putut sa ne dam seama ca lucrurile nu stau asa cum le arata cei de la guvern, totusi am avut posibilitatea sa ne formam convingerea, tot timpul cât am stat acolo, ca la poporul iugoslav exista un adevarat cult pentru Uniunea Sovietica. Toti chiar si cei care merg pe linia politica criminala a guvernului au pe buze aceasta afirmatie: fara Uniunea Sovietica sunt pierduti.

Membrii guvernului iugoslav ne-au dus într-un sat, despre care spuneau ca este al lor suta la suta si au cautat sa pregateasca atmosfera printr-o manifestatie cu anumite strigate; totusi, si aici atitudinea multimii era de profund atasament pentru Uniunea Sovietica. ntr-adevar, dupa ce la acea adunare a vorbit Vîsinski, au sarit tarani batrâni, cu parul alb, sa-l sarute si au venit femei sa ma sarute si pe mine, crezând ca si eu fac parte din delegatia sovietica. Cum iesea Vîsinski pe strada, oamenii aplaudau, desi se auzea mereu sst, sst din partea acelora care erau pusi sa linisteasca lumea. Profunda dragoste pentru Uniunea Sovietica, puternicul sentiment de atasament fata de marea noastra vecina de la Rasarit, se puteau constata de altfel si din faptul ca la Belgrad se spunea: A venit aici Vîsinski, ca sa împace lucrurile . Se crease deci în mijlocul populatiei iugoslave o anumita speranta, care desigur acum va dispare".

Mai retinem din cronica politica interna a lunilor iulie-august din urma cu 50 ani. Denuntarea de catre Consiliul de Ministri, la 17 iulie, a Concordamentului cu Vaticanul1.

Vizita la Bucuresti a unei delegatii guvernamentale cehoslovace, conduse de Antonin Zápotocky, primul-ministru. Este semnat un tratat de prietenie, colaborare si asistenta mutuala.

Se semneaza Conventia pentru reducerea livrarilor catre U.R.S.S. în contul reparatiunilor de razboi, prin care acestea sunt diminuate cu 73,2 milioane de dolari.

Intra în vigoare, la 3 august, Legea pentru reforma învatamântului, prin care întregul învatamânt în R.P.R. trece în mâna statului".

Prin decret al Prezidiului Marii Adunari Nationale este aprobat statutul de organizare si functionare a Academiei Române. (Magazin istoric, nr. 3/1992). Presedinte al Academiei este ales Traian Savulescu, iar dr. C.I. Parhon presedinte de onoare.

O delegatie a Bisericii Ortodoxe Române, condusa de patriarhul Justinian Marina, viziteaza Moscova.

n Viata româneasca, nr. 7, iulie, Nestor Camariano semneaza o publicatie foarte putin cunoscuta a Revolutiei din 1848 din Muntenia: ziarul sprijinitor greci, Purtatorul de lumina al poporului, editat de Mihail Hristidis în tipografia lui C.A. Risetti, aparut la 13 august 1848.

Iata, din primul numar, câteva rânduri despre evenimentele revolutionare din Bucuresti: Acum, într-adevar, este timpul sa ajunga tara Româneasca la o fericire sigura si avem sperante bune ca în curând se va întâmpla, când se va consolida constitutia, precum s-a consolidat Locotenenta Domneasca cu concursul unanim al poporului. Toti sunt plini de entuziasm pentru patrie, toti sunt de acord si uniti, toti sunt zelosi si atenti la conducatorii si sfatuitorii lor cei buni; toti sunt blânzi si ascultatori la cei cuminti. Toti asculta cu cea mai mare bucurie si atentie cuvintele barbatilor învatati, care au fost principalii autori si binefacatori ai patriei, adica d. Eliade, Golestii, Tell, Magheru, Rosetti si altii...

ntr-adevar, este un lucru de admirat si curios sa vada cineva pe Câmpul Libertatii vreo 30 000 oameni fara cultura, simpli, saraci si bogati, de diferite nationalitati si religie, români, greci, bulgari, germani, francezi, unguri, armeni si evrei, tarani si tigani, toti amestecati si sa nu vada cea mai mica neorânduiala".

Alte date despre Capitala, din Buletinul statistic al Primariei Municipiului Bucuresti. Astfel, la 1 ianuarie 1948, în oras existau 313 131 salariati sindicalizati, dintre care 208 821 în fabrici si uzine, 48 503 functionari publici, 33 639 functionari particulari, 22 168 salariati comunali. Toti acestia reprezentau aproximativ o treime din populatia Capitalei.

Uzinele Comunale aveau 8 100 salariati, angajati în trei ramuri de activitate: apa, canal, salubritate. Reteaua de apa era de 728 434,76 m artere si 106 004,26 m conducte. Erau racordate 62 412 imobile, iar consumul în martie 1948 (ultimele date centralizate în Anuar) fusese de 2 343 562 metri cubi. Canalizarea avea 703 300 m tubular", 184 555 m ovoid" si 30 000 m special". La reteaua de canalizare erau racordate 48 655 imobile.

Tot în martie 1948, salubritatea fusese asigurata de 46 autovehicule, care au transportat 8 101 metri cubi de gunoaie. n aceeasi luna au fost stropiti 2 324 milioane metri patrati de strada si au fost spalati alti 260 942 metri patrati.

Erau, în aceeasi luna martie, 123 195 abonati ai Societatii de gaz si de electricitate, carora le-au fost distribuiti 20 719 milioane kwh energie electrica. Bucurestenii au consumat, în primul trimestru al anului, 55,441 milioane metri cubi de gaze naturale.

Un numar de 62 strazi au primit nume noi. Retinem câteva: Basarabiei devine Occidentului; Chisinau Muntii Tatra; intr. Tighinei intr. Moraviei; Cahul Comana; Hotin Videle; Nistrului Bahluiului; Orhei Chiparosului; Chitilei Vidra, ulterior Ialomicioarei; Basarabiei (din suburbana T. Vladimirescu) Cucului.

Edilitare. Este data în folosinta hala centrala a pietei Obor. Pe strada Uranus au fost încheiate lucrarile de refacere a stadionului A.N.E.F.

La Baneasa se construieste un modern aeroport. Valoarea lucrarilor, la 20 iulie, era de 220 milioane lei. Cladirea aerogarii, vazuta din înaltime, va prezenta forma unei elice de avion. Pe santier lucreaza 250 de muncitori.

Pe dealul Cotrocenilor este ridicata fabrica Gh. Gheorghiu-Dej" (A.P.A.C.A.), un colos de beton si caramida", scrie saptamânalul Tânarul muncitor, organ central al Uniunii Tineretului Muncitoresc.

Si, pentru ca am amintit de A.P.A.C.A., iata si doleantele unui tânar muncitor, catre oamenii scrisului" publicate în numarul din 19 august al amintitului ziar. Constatând ca scriitorii nostri si poetii nostri continua sa scrie foarte putin pentru noi, despre luptele duse de poporul nostru muncitor", tânarul corespondent relateaza un fapt concret. Când am vrut sa sarbatorim marele act al nationalizarii, n-am gasit nici o poezie, nici o sceneta care sa-l pomeneasca macar.

Unii dintre tovarasii nostri muncitori au închinat marilor transformari prin care trece tara noastra versurile lor, simple dar care erau totusi patrunse de întreaga importanta a acestui act".

urmeaza, firesc, chemarea catre scriitori: Veniti în mijlocul nostru, sa-i îndrumati pe acesti începatori si sa ne daruiti scrierile pe care le asteptam cu totii, urmând pilda stralucita a scriitorilor sovietici, pe care noi îi citim cu multa dragoste".

Se recunosc, în aceste rânduri de scrisoare, locurile comune ale limbajului politicizant, care îsi facuse deja loc în paginile de presa, încorsetând-o în sabloanele unei gândiri uniforme.

La 15 august se împlinesc 60 de ani de când a aparut primul numar al ziarului Adevarul, sub conducerea lui Alexandru Beldiman. Respectabila vârsta pentru o gazeta româneasca scrie Em. Socor în numarul aniversar datat 14 august. respectabia mai ales pentru viata zbuciumata ce a dus-o, pentru luptele ce a purtat, pentru mizeriile ce i s-au facut de catre puternicii regimurilor de pe vremuri, pentru suferintele îndurate în decursul acestor ani de existenta, si de ziar ca atare, si de cei care-l conduceau si-l redactau".

Adevarul alaturi de alte publicatii a fost suprimat în decembrie 1937 de cabinetul Goga-Cuza (Magazin istoric, nr. 2/1988). Si-a reluat aparitia în 1946 si si-o va înceta în 1951.

L-am folosit si noi în cronica noastra, cu firesc sentiment de pretuire pentru truda confratilor din urma cu 110 ani si pentru urmasii lor din veacul nostru.

Rasfoind revista Stadion. Tudor Vornicu publica un reportaj despre finalele pe Garnizoana Bucuresti a Cupei Unitatii Tineretului. Alexandru Ionescu din Ploiesti câstiga cursa ciclista Bucuresti-Alexandria. Final palpitant de meci fotbalistic România Cehoslovacia pe stadionul A.N.E.F.; în minutul 89, scorul este 1 1; în minutul 90, un sut plasat, de la 22 m al lui Bartha, aduce victoria echipei românesti: 2 1. Lui Iosif Sârbu, student, functionar si campion balcanic la tir, îi place mult sa manâbce si sa se culce devreme.

A patra editie a Cursei Victoriei" la ciclism (ruta Bucuresti Giurgiu-Bucuresti-Predeal-Bucuresti) este câstigata, pentru a doua oara, de Ervant Norhadian. V. Banciulescu are un interviu cu alergatorul ceh Emil Zatopek, atletul locomotiva". La Brasov se desfasoara campionatele nationale de atletism; printre recorduri: Felicia Iovanescu 1,43 m saritura în înaltime; Luisa Ernst 5,10 m lungime (aceeasi, 10,91 m la aruncarea greutatii); Ileana Medrea 29,26 m sulita.

I.T. Arad câstiga prima editie a Cupei României la fotbal (dupa ce câstigase si campionatul) în lupta cu C.F.R. Timisoara (scor 3 2).

Stiri diverse, consemnate de Adevarul. Cei care abuzeaza de claxonul automobilelor risca sa fie amendati cu sume de la 200 la 2 000 de lei. n Bucuresti functioneaza 523 centre de distribuire a laptelui. La Santierul naval din Galati este lansat un remorcher de 200 HP, primul vas construit în întregime de acest santier. Se desfiinteaza Fundatia Universitara Regele Carol I" si din patrimoniul ei, se înfiinteaza, pe lânga Universitatea din Bucuresti, Biblioteca Centrala Universitara. Prin decizie a Consiliului de Ministri (publicata în Monitorul oficial din 14 iulie) se retrage cetatenia româna si se confisca averea mobila si imobila a unor fosti demnitari ai trecutului regim, printre care Vasile Grigorcea, Edmond Ciuntu, Jean Pangal, Raoul Bossy, Max Ausnit, Dumitru Mociornita, Elena Lupescu, Ion Sîngiorgiu, Scarlat Lambrino.

S-au redeschis gradinile de vara. La Paris d'été" (str. Stirbei Voda nr. 49) cânta Gica Petrescu si Joe Reininger. La Parcul Virgiliu" (str. Virgiliu 25, colt cu Stirbei Voda), Ioana Radu cu orchestra Nicusor Predescu. Dorina Draghici, Nicu Stoenescu si orchestra Nicu Stanescu (la clarinet Iliuta Rudareanu) la Parcul Millea" (bulevardul Filantropia 67). La restaurantul Leul si cârnatul" (str. 11 iunie nr. 58) Lia Craciunescu, cu orchestra Sile Marinescu si compozitorul Petrica Sabin. n Parcul Scaricica" (soseaua Mihai Bravu 372) grandioasa Kermeza"; îsi dau concursul I. Calinescu, Rodica Bujor, Petre Gusti, Micsunica Gheorghiu, Louis Junping, Francesca Verini, Jeny Negreanu.

Rubrica de
Ioan LaCUSTA IN BUCURESTI, ACUM 50 ANI


Va deveni muzicant, ocupaţie care îl introduce în lumea lăutarilor cu care cântă la nunţi, serbări şi diferite spectacole. Cunoaşte lăutari şi artişti vestiţi: Maria Lătăreţu, Maria Tănase, Iliuţă Rudăreanu, Marcel budala, Toni Iordache, Horia şerbănescu, Nicu Constantin şi alţii. (Din BIOGRAFIA lui Dan Claudiu TĂNĂSESCXU: Dan Claudiu Tanasescu - Biografie)


http://olteniada.weblog.ro/2008-11-05/575492/ILIU%C5%A2%C4%82-RUD%C4%82REANU---L%C4%83utarul-din-RUDARI-.html

Comentarii