Istoricul cel viteaz
























Baronul Sambucy de Sorgue, printesa Chantal si Gabriel Badea-Paun










Gabriel Badea-Paun este autorul "Portraits de Société" singurul volum de arta propus concomitent pentru doua premii: cel al Cercului Montherlant al Academiei de Arte Frumoase din Paris si cel al Sindicatului National al Anticarilor. Succesul la public, dar si la specialisti (vandut in 30.000 de exemplare, o performanta pen­tru o carte de arta) poate fi explicat prin originalitatea subiectului si a abordarii. Detalii puteti gasi in editia din 30 noiem­brie 2007, in interviul acordat de autor la scurt timp dupa lan­sarea cartii-album (Paris, 12 noiembrie, casa de licitatie Sotheby's). Premiat de Academia de Arte Frumoase din capitala Frantei, Gabriel Badea-Paun povesteste cum s-au petrecut lucrurile. "Intors din vacanta, am facut o cautare pe Internet sa vad daca au aparut noi articole de presa si constat cu surprindere ca numele meu apare pe situl Academiei de Arte Frumoase a Institutului Frantei deoarece <> fusese nominalizata impreuna cu alte doua carti la Premiul Cercului Montherlant al Academiei de Arte Frumoase, unul dintre cele mai insemnate premii pentru istoria artei in Franta. Aceasta nominalizare a fost urmata la scurta vreme de o alta pentru Premiul Sindicatului National al Anticarilor. Este singura carte de arta propusa pentru cele doua premii concomitent si aceasta fara sa fie existat nicio propunere din partea editorului meu francez, Citadelles et Mazenod. Nu stiu nici pana acum cine a propus-o. Apoi a urmat o lunga asteptare (...). Pe 5 noiembrie (data in care se anunta castigatorul) asteptam sa sune telefonul. Evenimentul se produce, vad un numar strain pe ecranul telefonului si ma pregatesc sa raspund, dar bateria acestuia fiind descarcata, se stinge. Aud mobilul, fug sa raspund, dar nu am semnal peste tot, si pierd apelul. Noroc ca persoana imi lasa mesaj. Telefonul fix capatase deja ceva puteri, suna, vad numarul de la Citadelles et Mazenod, si iarasi pica. Revin la mesajul de pe mobil si, cu o voce monocorda, o tanara imi anunta, pronuntand cuvintele cu o lentoare de neinchipuit, ca am fost desemnat in unani­mitate ca laureat".
Accederea in elita pariziana isi are si ea istoria ei. "Ceremonia de premiere a fost cu adevarat impresionanta. Este primul cuvant ce-mi vine rememorand aceasta ocazie. A fost precedata de o sedinta de poza in Biblioteca Institutului impreuna cu secretarul perpetuu al Academiei de Arte Frumoase si baronul Sambucy de Sorgue, apoi cu ceilalti membri ai juriului. Apoi toti laureatii, deoarece in aceeasi sedinta solem­na se acordau toate premiile, am coborat in aula <>. pentru a ne instala. In holul de la intrare, ce se termina cu mormantul cardinalului Mazarin, fondatorul Institutului, garzile republicane au scos sabiile din teaca si tamburii au inceput sa bata. Toata asistenta s-a ridicat si, unul cate unul au aparut, intr-o ordine bine stabilita, acade­micienii: printul Jean-Gabriel de Broglie, doamna Carrere d'En­causse, domnul Yves Millecamps, presedintele Academiei etc. Dupa declararea deschiderii sedintei si un omagiu adus academicienilor disparuti a inceput proclamarea premiilor, intrerupta din cand in cand de intermezzouri muzicale desprinse din creatiile lui Ravel si Debussy. Randul meu a fost cam la jumatatea cere­moniei si cred ca pentru prima data am fost teribil de mandru sa-mi aud numele stalcit de trei ori la rand...". Sueta cu academicienii Tanarul istoric roman ne-a mai marturisit ca "gratie prese­dintelui Cercului Montherlant, care confera premiul impreuna cu Academia, baronul Sambucy de Sorgue si care este sotul printesei Chantal a Frantei - una dintre fiicele contelui de Paris -, am fost prezentat aproape tuturor academicienilor si am avut placerea sa pot vorbi vreme indelungata cu doamna Carrere d'Encausse, ale carei scrieri le cunosc de lunga data, dar sub al carei farmec am cazut complet ascultandu-i discursul pe care l-a facut in noiembrie trecut la Senatul Frantei cu prilejul dineului dat in onoarea MS Regele Mihai si care era un exemplu de clarviziune istorica si politica pe care arareori am intalnit-o la isto­ricii romani. Doamna d'Encausse mi-a spus ca e bucuroasa sa vada ca mai sunt inca romani care scriu in limba franceza amintind de lungile si radioasele legaturi ce au existat intre Franta si Romania, pe care din nefericire din ce in ce mai multi dintre francezi, chiar din elita, le-au uitat". Gabriel Badea-Paun este doc­tor in istoria artei al Universitatii Paris IV Sorbona. Premiul Cercle Montherlant (in valoare de 10.000 de euro) recompenseaza anual autorul unei lucrari originale consacrate artei, scrisa in limba franceza. Juriul a apreciat lucrarea istoricului roman ca fiind o pre­miera - "o somptuoasa galerie de portrete de la inceputul secolului al XIX-lea pana in 1950".
Luana Duschka

sursa: ZIUA

Comentarii