Podul Eroilor


Dambovita, vedere spre Podul Eroilor (foto de aici).

In Bucurestii actuali, locuitorii adesea nu sesizeaza ca este un rau care strabate orasul. Acest rau de numeste Dambovita si, pana acum, asupra lui s-au facut cateva interventii importante.

Dat fiind ca in vremurile de demult raul mai si inunda zonele invecinate, a existat o prima regularizare a sa in vremea Regelui Carol I. Tot atunci au fost create niste poduri de piatra, unele dintre ele cochete, altele mai simple.

Dictatorul Ceausescu a vrut insa sa transforme Dambovita in canal colector, asa ca a placat-o cu beton, a scufundat niste strazi in zona numita astazi "acumularea Lacul Morii", a distrus vechile poduri si a mai pus doar cateva la loc.

Acest articol se refera la unul din podurile celebre ale Bucurestilor, si anume, Podul Eroilor, asa cum este cunoscut el astazi: -->


Evident, Podul Erorilor nu s-a numit intotdeauna asa. Cele mai vechi fotografii cu el pe care le-am gasit dateaza din anii '20. In 1922, a avut loc Incoronarea la Alba-Iulia a Regelui Ferdinand (foto) si a Reginei Maria ca Suverani ai Romaniei Intregite.
Cu aceasta ocazie, unul din podurile peste Dambovita, din Capitala Regatului, a primit numele Regelui.


Podul Regele Ferdinand se deosebea de celelalte poduri, relativ modeste ca aspect, prin pilonii masivi ce strajuiau ambele capete ale sale. Tramvaiele care circulau pe Splaiul Regele Carol I (Splaiul Independentei de astazi) aveau si ele drum pe acest pod.

Tramvai pe Podul Regele Ferdinand, in anul 1929.

Constructia se gasea intr-o zona periferica a Capitalei, zona care a inceput sa se dezvolte dupa anii '20 ai secolului trecut, odata cu constructia unor vile foarte frumoase (a se vedea zona Bisericii Sf. Elefterie Nou, pana inspre Stadionul Cotroceni). In anii '30, in zona a aparut cladirea masiva a Scolii Superioare de Razboi, ulterior Academia Militara, actuala Universitate Nationala de Aparare "Carol I".

Podul Stirbei-Voda in 1961.

Revenind la pod, el a ramas la fel si dupa venirea comunistilor la putere, in 1947. Din fotografii nu se vede vreun simbol regal pe piloni, dar daca a existat, cu siguranta a disparut imediat. La fel de sigura este redenumirea rapida a podului. Cum Regii Romaniei devenisera dusmani ai poporului, Podul Regele Ferdinand a devenit Podul Stirbei-Voda. Denumirea se datora strazii care isi are unul din capete la acest pod.

Vedere din satelit a zonei Podului Eroilor, 2008.

Dupa 1977, planurile lui Ceausescu de transformare a Bucurestilor intr-un Phenian autohton au schimbat radical si ireversibil fata orasului. Tesatura de strazi din centrul istoric si imprejurimile sale a fost distrusa, iar odata cu interventia asupra Dambovitei, Podul Stirbei-Voda, sub vechiul sau aspect, a disparut.

Podul Eroilor in prezent (foto de aici).

In locul sau, ca si in locul altor poduri istorice despre care voi scrie pe viitor, a aparut o platforma peste Dambovita (acum cu albia dublata in latime). Spun "platforma" pentru ca acela nu este pod, in opinia mea. Nu este marcat ca atare. Balustradele sunt anoste, iar felinarele banale din capete sunt aceleasi de pe intreg Splaiul reconfigurat. De fapt, si o buna parte din strada Stirbei-Voda a fost sistematizata "la pachet".

Statia de metrou Eroilor, iesirea dinspre Piata Operei.

Nu se stie exact cand si-a schimbat podul iarasi denumirea, dar cert este ca dupa constructia primei magistrale de metrou (dupa 1979), statia alocata zonei respective s-a numit "Eroilor", dupa numele bulevardului care ducea spre Academia Militara, incepand de la pod.

Pe Podul Eroilor, inspre Casa Radio (foto de aici).

Asadar, Podul Eroilor a devenit denumirea consacrata a constructiei. Mai apoi, Ceausescu a plasat in vecinatatea acestuia un colos, asa-numita Casa Radio, neterminata niciodata si care in zilele noastre sufera o reconversie in sensul ca acolo va aparea o zona moderna, cu Mall, turnuri de sticla si toate cele.

Vedere de iarna de pe Podul Eroilor (foto de aici).

Iata cum poate fi lovit de banalitate un pod odinioara frumos, atat de reprezentativ pentru Bucurestii de epoca. Nu a fost nici cea mai mica intentie de a fi refacuta macar un pic vechea silueta, astfel incat, astazi putina lume stie cum arata inainte Podul Eroilor. Zona este cunoscuta pentru numeroasele florarese ce strajuiesc intrarea pe bulevardul Eroilor.

http://rezistenta.blogspot.com/2009/01/podul-eroilor.html

Comentarii

  1. Uite, asa mai merge! E specificata sursa foarte clar, la final.
    Nu ca la articolul cu "Nomenclatorul".

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu