Romania abandonata





























Pe 6 martie 1945 comunistii fortau la Bucuresti demiterea guvernului Radescu - bazandu-se de fapt pe amenintarile sovieticilor. Brutalitatea sovietizarii Romaniei avea sa-i surprinda pe britanici. Intr-o telegrama adresata presedintelui american Roosevelt pe 8 martie 1945, premierul britanic Winston Churchill afirma "Sunt sigur ca si dvs. sunteti la fel de contrariat de evenimentele din Romania. Rusii au reusit sa instaleze prin forta si inselatorie un guvern comunist minoritar. In ce ne priveste, noi am fost impiedicati sa protestam impotriva acestor evenimente de faptul ca, pentru a avea libertatea de a salva Grecia, Eden si cu mine in octombrie la Moscova am recunoscut ca Rusia trebuie sa aiba o voce preponderenta in Romania si Bulgaria, pe cand noi o sa avem in Grecia". Publicam in randurile ce urmeaza stenogramele si procesele verbale ale guvernului britanic din 6 si 8 martie 1945: Londra avea de gand sa-si respecte angajamentele fata de Moscova si nu putea face mai mult decat sa asigure securitatea fostului premier Radescu si a familiei regale. (G.D.) Incalecarea Poloniei Anexa Confidentiala (6 martie 1945 - 5:30 p.m.)
Secretarul de Stat al Afacerilor Externe a informat Cabinetul de Razboi ca o telegrama primita de la Sir Archibald Clark-Kerr spunea ca el, impreuna cu ambasadorul Statelor Unite, au avut o discutie de trei ore foarte nesatisfacatoare cu dl. Molotov, cu privire la reorganizarea actualului guvern polonez. Dl. Molotov nu a renuntat la ideea sa ca, potrivit termenilor comunicatului de la Yalta, care prevedea ca trebuiau sa aiba loc consultatii "in prima faza la Moscova cu actualii membrii ai Guvernului Provizoriu si cu alti lideri polonezi democratici din Polonia si de peste hotare", polonezii din Varsovia trebuie sa aiba prioritate din moment ce guvernul lor urmeaza sa fie reorganizat si a facut presiuni ca, Comisia sa se bazeze pe principii democratice in momentul in care face nominalizarile pentru guvern. In final, in ciuda opozitiei celor doi ambasadori, a cerut ca acestia sa sugereze propriilor guverne ca pentru inceput, fara a afecta viitoarele invitatii, Comisia sa ceara parerea d-lui Bierut si a celor doi colegi ai sai, plus a doi polonezi din Londra (Dl. Grabski si Dl. Zeligowski) si doi din Polonia (Dl. Kutrzeba si unul nominalizat de Bierut) cu privire la cine sustine el ca nu am avea dubii niciunul din noi. Mai departe, din discutii a reiesit faptul ca dl. Molotov va incerca sa faca toate eforturile pentru ca dl. Mikolajczyk sa fie exclus. Ambasadorii au declarat ca, din punctul nostru de vedere, noi suntem hotarati sa-l includem pe dl. Mikolajczyk, iar dupa discutii ulterioare cu polonezii din Polonia i-am oferit d-lui Molotov intrega lista cu nominalizari a d-lui Bierut in schimbul celor cinci ai nostri. Nu a vrut sa acepte aceasta propunere, iar la insistentele sale, ambasadorii au acceptat sa aduca la cunostinta propriilor guverne propunerea sa, desi acestia l-au avertizat ca sunt siguri ca ea va fi respinsa. A fost asteptata o noua telegrama din partea ambasadorului, dar pozitia a fost neclara. Acesta a considerat ca trebuie sa respingem propunerea Rusiei si a insistat ca nominalizatii sa fie reprezentanti cu drepturi depline, iar toti cei propusi de noi sa fie invitati. Ministrul Muncii a spus ca exista activitati puternice in randul cercurilor muncitoare din Polonia. El a sugerat ca dl. Molotov, si nu Maresalul Stalin, este responsabil pentru aceste propuneri. Prim-ministrul a spus ca a fost indreptatit sa adopte linia pe care am discutat-o la Conferinta din Crimea, din moment ce suntem datori sa respectam buna-credinta a unui aliat in momentul in care semnam o astfel de intelegere. Daca totusi, se va dovedi ca rusii nu vor respecta conditiile asupra carora s-a cazut de acord, va fi nevoie sa discutam in intregime problema in Parlament. Nu ne putem asuma riscul ca Parlamentul, unde opiniile pro si contra sunt foarte pertinente, sa creada ca a fost inselat. Pe scurt, in telegrama trimisa ulterior de Sir A. Clark-Kerr, el a fost de acord ca trebuie sa le explice rusilor ca nu putem accepta aceste propuneri. Totusi, suntem indreptatiti sa ne bazam pe sprijinul S.U.A. in acest demers, si trebuie sa ii tinem de partea noastra; nu putem sa ii ajutam pe polonezi mai mult daca nu suntem sustinuti si noi la randul nostru de Statele Unite. Daca Maresalul Stalin se afla in spatele acestor propuneri, el si-ar putea schimba atitudinea daca, dupa consultari cu guvernul Statelor Unite, l-am avertiza de faptul ca, supusi unor presiuni, vom fi nevoiti sa prezentam Parlamentului situatia si vom fi nevoiti sa recunoastem cu regret ca Acordul de la Yalta a cazut. Churchill, legat de maini in Romania Secretarul de Stat al Afacerilor Externe a informat Cabinetul de Razboi ca a primit o telegrama din partea Vice-Maresalului Stevenson, care este Seful Delegatiei Britanice din cadrul Comisiei de Control a Romaniei, in care acesta indica faptul ca ar putea primi in orice moment o cerere prin care Regele Mihai si Regina Mama vor cere protectia Ambasadei Britanice, solicitand in acelasi timp instructiuni. Secretarul de Externe a spus ca era foarte ingrijorat de modul in care rusii trateaza Romania, precum si de atitudinea acestora la adresa ei. Pozitia regelui in tara a fost buna, iar el s-a ocupat de problema cu mare atentie. Daca acum el va fi nevoit sa plece in exil din cauza presiunilor aliatului nostru, efectul asupra opiniei publice si asupra relatiilor anglo-americane va fi unul negativ. El a considerat ca, asa cum s-a intamplat in cazul Generalului Radescu, daca va fi cazul, Ambasada S.U.A. i-ar putea oferi protectie Regelui si Reginei Mama. "Pozitia Romaniei era una foarte dificila, deoarece, conform intelegerii dintre noi si Maresalul Stalin, noi vom prelua conducerea in Grecia, in timp ce rusii vor prelua puterea in Romania". Primul-ministru a fost de acord ca existenta intelegerii mentionate de Secretarul de Externe, intr-o oarecare masura, ne leaga de maini, mai ales ca rusii au respectat cu strictete angajamentele in privinta Greciei. El a fost de acord si cu efectele nefavorabile pe care le-ar avea asupra relatiilor anglo-sovietice cererea Regelui si a Reginei Mama. Totusi, el a considerat ca Statele Unite ar trebui sa se ocupe de cererea regelui, declarand ca este gata sa ii trimita telegrafic presedintelui o declaratie cu privire la pozitia noastra. El i-a cerut Secretarului de Externe parerea cu privire la modul in care ar trebui redactata telegrama catre Maresalul Stalin. Mesajul sau ar putea veni urmare a: recunoasterii intelegerii conform careia Romania va intra in sfera de influenta a rusilor, iar Grecia in sfera noastra de influenta; recunoasterii faptului ca comunistii au revenit la putere in acea tara, iar noi nu vom permite Generalului Plastiras sa instaureze o dictatura de dreapta; a faptului ca Maresalul Stalin putea sa trimita observatori pentru a monitoriza modul in care evolueaza situatia, si ca se va tine seama de parerea sa; totodata el spera ca, avand in vedere posibilele efecte asupra relatiilor anglo-sovietice, in viitor chestiunea Romaniei va fi luata in discutie. El considera ca ar trebui analizat modul in care Declaratia de la Yalta ar pute fi modificata, in cea ce priveste teritoriile eliberate, in asa fel incat sa inlocuiasca intelegerile anterioare, respectandu-se pozitia Romaniei si Greciei, tinand cont de faptul ca aceste intelegeri au fost facute intr-un moment in care nu ne puteam baza pe sprijinul Statelor Unite. Cu toate acestea, el considera ca Vice-Maresalul de Aviatie Stevenson ar trebui informat asupra faptului ca protectia Regelui si Reginei Mama pot fi garantate daca este cazul, dar ca ar fi de dorit ca Statele Unite sa se ocupe de aceasta problema, urmand ca el sa faca o serie de sugestii in acest sens colegilor sai americani. Secretarul de Externe s-a angajat sa redacteze o scurta telegrama catre Maresalul Stalin, in care sa prezinte opinia Primului-ministru. Refugiul lui Radescu Concluziile unei intalniri a Cabinetului de Razboi ce a avut loc pe 8 martie 1945, marti, in Sala Cabinetului de Razboi, la 6:30 p.m. Cabinetul de Razboi a fost informat cu privire la evolutia situatiei Romaniei. Discutia se regaseste in Dosarul Standard al Secretariatului privind Concluziile Cabinetului de Razboi Anexa Confidentiala (8 martie 1945 - 6:00 p.m.) Primul-ministru a declarat ca dl. Radescu, in momentul caderii guvernului sau, a cautat refugiu la Ambasada Britanica de la Bucuresti. Reprezentantii britanici au declarat ca exista posibilitatea ca noul prim-ministru, dl. Groza, sa dea instructiuni pentru scoaterea d-lui Radescu din ambasada, mort sau viu. Reprezentantii britanici si Vice-Maresalul de Aviatie Stevenson au luat decizia sa se opuna oricarei incercari de acest fel, declarand de la inceput ca se vor opune, iar daca este nevoie vor deschide focul. Ulterior acestia au declarat ca vor recurge la arme doar in ultima instanta. Primul-ministru a propus ca reprezentantii britanici sa fie informati ca sunt autorizati sa deschida focul in ultima instanta, daca acest lucru se va dovedi necesar, pentru a-i impiedica pe romani sa-l scoata cu forta pe dl. Radescu din sediul ambasadei. Daca, asa cum a fost propus, autoritatile militare romane din Bucuresti erau avertizate de faptul ca noi suntem gata sa luam aceste masuri in ultima instanta, consideram ca este putin probabil ca incercarea de a-l scoate pe dl. Radescu din ambasada sa fie facuta cu forta. Aceasta propunere s-a bucurat de aprobarea generala a Cabinetului de Razboi. Discutia s-a concentrat apoi asupra problemei legate de guvernul rus de la Moscova, mai exact daca acesta ar trebui informat fie prin canalul diplomatic, fie in baza unei note personale adresata de primul-ministru Maresalului Stalin, referitoare la faptul ca reprezentantii britanici au fost autorizati sa deschida focul in ultima instanta, pentru a preveni scoaterea d-lui Radescu din ambasada. Referitor la acest lucru, punctul de vedere al Cabinetului de Razboi a fost acela ca, avand in vedere ca nu exita nicio dovada clara conform careia guvernul roman ar incerca asta, este suficient ca Secretarul pentru Politica Externa sa-i spuna ambasadorului de la Moscova despre autoritatea pe care reprezentantii britanici din Bucuresti au primit-o, cu titlul de informatie personala. Stenograma discutiei din 8 martie 1945 Primul-ministru: Guvernul Groza a ajuns la putere prin violenta, fiind sustinut de Rusia. Radescu a cerut si a primit protectia Ambasadei Britanice. In urma cu 24 de ore au aparut zvonuri ca Groza doreste sa-l scoata din ambasada mort sau viu. Insarcinatul cu Afacerile si Maresalul Stevenson au hotarat sa se opuna chiar cu pretul utilizarii armelor: acum vorbesc de utilizarea armelor doar in ultima instanta. Este destul de greu sa le interzicem sa faca acest lucru. Nu are nicio simpatie fata de Romania: dar nici nu exista dovezi in favoarea acestor metode criminale. Au fost autorizati sa deschida focul pentru a-i proteja pe cei carora li s-a oferit protectie. Este putin probabil ca acest lucru sa se intample daca generalul rus de la Bucuresti este informat inainte. Anthony Eden (A.E.): Referitor la informarea Rusiei, ar prefera sa fie informat doar C.-Kerr, cu titlul de informatie personala, deoarece la ora actuala acesta este doar un zvon. P.M.: Se comporta foarte urat, nu doar in Romania, dar si in Polonia.
Traducere de Ioan TUDOR


Comentarii