9 februarie - istoria zilei

Evenimente

  • 1621: Grigore al XV-lea devine papă
  • 1801: Pacea de la Luneville confirmă tratatul de la Campoformio (octombrie 1797), semnat de Austria şi Franţa; Franţa recunoaşte anexarea Ţărilor de Jos şi pretenţiile franceze asupra malului stâng al Rinului
  • 1861: Războiul civil american: Jefferson Davis a fost ales preşedinte al Statelor Confederate ale Americii
  • 1904: Flota japoneză atacă pe neaşteptate fortareaţa rusă Port-Arthur. Începe războiul ruso-japonez (1904-1905), încheiat prin tratatul de pace de la Portsmouth (1905).
  • 1919: România şi Polonia au stabilit relaţii diplomatice.
  • 1929: S-a încheiat, la Moscova, între URSS, România, Letonia şi Estonia un acord prin care statele semnatare se obligau să pună în aplicare Pactul Briand-Kellogg, de renunţare la război ca instrument de politică naţională, încă înainte de ratificarea lui de către toate statele. Peste 10 ani, Rusia invada Finlanda, Estonia, Letonia, Polonia, Basarabia.
  • 1934: Semnarea, la Atena, de către reprezentanţii României, Iugoslaviei, Greciei şi Turciei a Pactului Înţelegerii Balcanice (cu un protocol şi o anexă secretă), care stipula, printre altele, că statele semnatare "îşi garantează mutual securitatea frontierelor balcanice" şi "îşi iau obligaţia de a nu întreprinde nici o acţiune politică faţă de alt stat balcanic nesemnatar al pactului fără avizul mutual prealabil al celorlalţi semnatari şi de a nu lua nici o obligaţie faţă de oricare alt stat balcanic fără cunoştinţa prealabilă a celorlalte părţi". Iniţial a fost concepută ca un pact în cinci, însă Bulgaria a refuzat oferta. (Guvern Gheorghe Tătărescu, ministru de Externe Nicolae Titulescu).
  • 1945: S-a descoperit o mare cantitate de arme şi muniţii (ascunse cu aprobarea vicepreşedintelui Consiliului de Miniştri, Petru Groza, şi a subsecretarului de stat de la Interne, Virgil Stănescu) ce urmau a fi folosite într-o eventuală lovitură de forţă pentru instaurarea unui guvern comunist. Existenţa acestui depozit contrazicea declaraţia stîngii politice, că nu dorea o lovitură de stat, ci continuarea programului.
  • 1945: Se promulgă Legea pentru epurarea presei, care prevedea sancţionarea cu admonestare scrisă, suspendarea activităţii între 6 luni şi 5 ani şi interzicerea definitivă de a lucra în presă pentru acei ziaristi, publicişti şi colaboratori ai presei care înainte de 23 august 1944 s-au pus în slujba hitlerismului sau a fascismului, au fost stipendaţi de către puterile Axei pentru propagandă în favoarea politicii lor, au îndemnat la acte de teroare, schingiuiri şi omoruri.
  • 1953: Franţa: Apariţia colecţiei Livre de poche, care a cunoscut un succes remarcabil
  • 1959: Japonia anunţă renunţarea totală la armele nucleare
  • 1969: Primul zbor de încercare al unui Boeing 747
  • 1971: Apollo 14 se întoarce pe Pământ după o misiune pe Lună
  • 1977: Postul de radio Europa Liberă a transmis scrisoarea deschisă prin care scriitorul Paul Goma se solidariză cu protestatarii anti-comunişti ai Chartei 77 din Cehoslovacia. A fost „actul de naştere” al dizidenţei româneşti
  • 1995: Alain Delon, actor, regizor şi producător, primeşte "Ursul de aur" pentru întreaga carieră, la Festivalul de film de la Berlin
  • 1998: La Tbilisi, Gruzia, Eduard Şevardnadze supravieţuieşte atentatului îndreptat asupra lui
  • 2001: Reprezentanţii Bisericii Catolice, Luterane şi Reformate s-au reunit pentru a analiza problema indulgenţelor, pentru prima oară de la marea schismă din 1517
  • 2006: Începe cea de-a 56-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin

Naşteri

  • 1409: Constantin al XI-lea, ultimul împărat bizantin (d. 1453)
  • 1700: Daniel Bernoulli, matematician german care a trăit la Basel, Elveţia
  • 1773: William Henry Harrison, preşedinte al SUA (d. 4 aprilie 1841)
  • 1775: Bolyai Farkas, matematician maghiar din Transilvania
  • 1885: Alban Berg, compozitor austriac
  • 1903: Silvia Şerbescu, pianistă româncă (d. 1965)
  • 1904: Mircea Vulcănescu, filosof, sociolog, economist, publicist, eseist, traducător şi scriitor (d. 1952)
  • 1908: Cicerone Theodorescu, poet (m. 18 februarie 1974)
  • 1910: Jacques Monod, biochimist, laureat al Premiului Nobel pentru medicină pe anul 1965 (m. 1976)
  • 1917: Oleg Danovski, întemeietorul şcolii naţionale de balet modern; fondatorul şi directorul primului teatru de balet al ţării
  • 1931: Thomas Bernhard, scriitor austriac (d. 1989)
  • 1940: John Maxwell Coetzee, scriitor sud-african, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2003
  • 1940: Mircea Radu Iacoban, prozator şi dramaturg
  • 1943: Joe Pesci, actor american
  • 1945: Mia Farrow, actriţă americană
  • 1945: Ionela Târlea-Manolache, atletă româncă şi olimpică

Decese

  • 1640: Murad al IV-lea, sultan al Imperiului Otoman (n. 1612)
  • 1874: Jules Michelet, istoric francez ("Istoria Franţei", "Istoria Revoluţiei Franceze") (n. 21 august 1798)
  • 1881: Fiodor Mihailovici Dostoievski, scriitor rus ("Fraţii Karamazov", "Crimă şi pedeapsă", "Idiotul") (n. 11 noiembrie 1821)
  • 1957: Miklós Horthy, regent al regimului monarhic în Ungaria (1920 - 1945). În planul politicii externe, Horthy s-a apropiat de regimul fascist al Reichului german, în încercarea de a obţine revizuirea Tratatului de la Trianon (1920), un act care impusese Ungariei mari cedări teritoriale (n. 18 iunie 1868)
  • 1979: Dennis Gabor, fizician şi inventator maghiar (n. 1900)
  • 1981: Bill Haley, solist vocal, compozitor, autorul primei piese rock and roll ajunsă în secţiunea pop în Billboard Crazy Man Crazy
  • 1984: Iuri Andropov, Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (n. 15 iunie 1914)
  • 1991: Florin Mugur, om de cultură . A scris versuri ("Visele de dimineaţă", "Mituri", "Piatra palidă" - Premiul Uniunii Scriitorilor), proză, eseistică şi publicistică literară ("Aproape noiembrie", "Convorbiri cu Marin Preda", "Profesiunea de scriitor") (n. 7 februarie 1934)
  • 1994: Gherasim Luca, poet, prozator, aderent la mişcarea de avangardă. Din 1947, se stabileşte la Paris. A semnat şi sub pseudonimele Costea Sar, Petre Malcoci (n. 23 iulie 1913)
  • 1995: William Fullbright, politician american, fondatorul Programului Şcolar Fullbright (n. 9 aprilie 1905)
  • 2002: Prinţesa Margareta, sora reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit (n. 21 august 1930)
sursa: Wikipedia

Comentarii