Ceauşescu a cerut rachete de la americani

Un document secret, declasificat anul trecut de Departamentul de Stat al SUA, dar făcut public în aceste zile, arată cum, în 1975, în timpul administraţiei preşedintelui Gerald Ford şi în mijlocul Războiului Rece, Nicolae Ceauşescu cerea rachete antiaeriene şi antitanc (Stinger, Redeye şi TOW) americanilor.

România se supunea în acel moment Pactului de la Varşovia şi, după cum se arată într-un alt document desecretizat de americani în aceste zile (datat 13 august 1974), „Ceauşescu şi oamenii din jurul său ştiu foarte bine că nu pot face nimic care să sugereze o ieşire din Pactul de la Varşovia; dacă ar face asta riscă o intervenţie militară sovietică“.

Alte documente secrete din mandatele lui Richard Nixon şi Gerald Ford care sunt prezentate azi în EVZ dezvăluie, în premieră, discuţiile private dintre cei doi preşedinţi americani şi Ceauşescu în diverse locuri, de la Casa Albă la trenul regal aflat pe ruta Bucureşti- Sinaia.

„Cum vor reacţiona ruşii?“

În anii în care „bilateralele“ dintre Ceauşescu şi preşedinţii americani deveniseră un fapt usual, Departamentul de Stat al SUA primea o cerere care, după cum se vede din stenograme, le-a dat bătăi de cap oficialilor. Aceştia nu ştiau cum să interpreteze neobişnuita solicitare a unei ţări comuniste. Documentul pe care îl prezentă m azi este datat 1 noiembrie 1975, ora 1.00 PM, şi prezintă o discuţie între Helmut Sonnenfeldt (consilier la Departamentul de Stat) şi alţi responsabili din instituţie.

Secretarul: Ce vor românii?
Sonnenfeldt: Ne-au dat o listă de cumpărături care conţine 12 tipuri de echipament.

De ce crezi că îl vor?
Probabil ei cred au nevoie; ei simt că nu primesc ceea ce vor de la sovietici. Ei probabil că vor să-şi diversifice sursele de aprovizionare. Cred că are o semnificaţie simbolică pentru ei.

Vor asta pe bani gheaţă sau credit?
Nu ne-au dat nicio indicaţie.

Putem să facem asta legal?
Nu este chiar ilegal. Nu există nicio prohibiţie explicită în „Battle Act“ deoarece se presupune că SUA nu ar face asta şi Actul a fost semnat tocmai ca să prevină ca nici aliaţii noştri să nu o facă. Nu scrie explicit că nu putem face asta. Dacă o facem, va crea probleme politice, dar nu legale.

Sunt echipamente de înaltă tehnologie...
Cum vor reacţiona ruşii?

Nu le-ar plăcea, dar probabil că nu vor face nimic.
E necesar să le dăm un răspuns?

Da. Această cerere a venit când şeful lor (Ceauşescu - n.r.) a fost aici acum câteva luni. (...)
Putem să facem echipamentul de comunicaţii pentru avionul lui Ceauşescu.

Am aprobat deja asta.
Asta arată că suntem de bună credinţă. (...)

Este cineva de la Departamentul Apărării aici?
Jefferson:
Da.

Secretarul: Care dintre echipamente au impact mare?
Stern:
TOW, Redeye, Stinger. (rachete antiaeriene şi antitanc - n.r.)


CEAUŞESCU CĂTRE NIXON

„Am un director în chimie acasă“

Un alt document dezvăluie discuţiile din întâlnirea privată dintre Nixon şi Ceauşescu din 2 august 1969, la care au mai fost prezenţi şi Henry A. Kissinger şi Ion Gheorghe Maurer. Ceauşescu era foarte interesat de politica americană în Vietnam, a încercat să susţină poziţia Chinei în mai multe aspecte şi l-a asigurat pe preşedintele american că URSS-ul nu va mai rezista foarte mult timp.

Nixon:
Presa americană a spus că această vizită va pune în dificultate România şi va fi dăunătoare. Noi nu vrem asta. Vrem relaţii bune cu România şi Rusia. Noi nu vrem să rupem Pactul de la Varşovia. Vrem relaţii bune cu toate ţările.

Ceauşescu: Sunt încântat de răspunsul dumneavoastră. (...) Dacă apreciam că va slăbi sau rupe relaţiile româno-ruse sau va pune presiune internă, nu am fi acceptat această vizită. (...) Este adevărat că prietenii noştri sovietici au fost puţin deranjaţi de vizita dumneavoastră. I-am informat cu 36 de ore înainte de a fi anunţată oficial. Nu au comentat-o oficial (apoi Ceauşescu a prezis că hegemonia Rusiei nu va dura mult, bazându-se pe analize istorice). Tovarăşii sovietici găsesc acest lucru greu de acceptat. Uniunea Sovietică a fost prima în spaţiul cosmic. SUA au ajuns primele pe lună. Sunt schimbări şi în alte domenii.

Nixon:
Primii azi, mâine pe locul doi. (...)

Nixon: „Aveţi un fiu care studiază fizica atomică“

Nixon:
Poate sunteţi interesat de o misiune ştiinţifică, pentru că înţeleg că aveţi un fiu care studiază fizica atomică în Anglia.
Ceauşescu: Am un şef acasă la mine care este şi director în chimie.

Nixon:
Soţia dumneavoastră.
Ceauşescu: Da.

Nixon: Dr. Kissinger va lucra cu ambasadorul dumneavoastră pentru a aranja o misiune ştiinţifică.
Ceauşescu: Suntem foarte interesaţi de asemenea schimburi în industria chimică, pentru că SUA au un avans în acest domeniu. În ceea ce priveşte fizica, noi nu vrem arme nucleare, dar vrem să folosim energia nucleară în scopuri paşnice.

Nixon: „Discuţiile cu Ceauşescu exclud platitudinile“


Ceauşescu:
Aţi cheltuit aproxi mativ 25-30 de miliarde de dolari pe război. Dacă aţi fi investit doar două miliarde în condiţii de pace aţi fi dezvoltat ţara şi îi aveaţi prieteni azi. De ce vă e frică de socialism? E un concept vechi.

Nixon: Sunt de acord că exis tă multe căi pentru a progresa - şi mai multe abordări. Trebuie să fie un progres economic real. Avem planuri economice pentru Vietnam. După vizita în România, pe 20 august, Nixon îl descrie pe Ceauşescu într-o discuţie cu un ambasador. „Ceauşescu este un marxist stalinist dur, iar discuţiile cu el exclud platitudinile uzuale diplomatice.“

"Ceauşescu este un marxist stalinist dur."
Richard Nixon, fost preşedinte american

„MEMORANDUM“. Aşa arată o fotocopie a unui document declasificat
al Departamentului de Stat american



CONVERSAŢII ÎN TRENUL REGAL

Lui Ford i s-a ţinut o lecţie de geografie despre Basarabia

La 3 august 1975, Nicolae Ceauşescu şi Gerald Ford călătoreau, împreună cu consilierii lor, în Trenul Regal pe ruta Bucureşti- Sinaia. Printre discuţiile privind acordarea Clauzei Naţiunii Celei Mai Favorizate, Ceauşescu i-a ţinut preşedintelui american o lecţie de geografie cu harta în mână, l-a bârfit pe Brejnev şi i-a spus că bulgarii voiau să facă o cale ferată cu ecartament larg (după model sovietic) care să traverseze România, se arată într-un „Memorandum al conversaţiei“, declasificat recent de Departamentul de Stat al SUA.

3 august 1975, ora 9.00-10.25, trenul Bucureşti-Sinaia. „Secretarul a luat o hartă a României care a fost adusă la cererea preşedintelui şi a început o lecţie de geografie care s-a concentrat pe teritoriile pierdute de România către sovietici. Preşedintele Ceau şescu a început să vorbească despre «restituirea» Republicii Sovietice Basarabia după Cel De-al Doilea Război Mondial şi cedarea Bucovinei de Nord ca «pagube» pentru România, care a avut Basarabia timp de 20 de ani. De fapt, a notat el, România în anumite privinţe stătea mai bine în mâinile lui Hitler. (...) În contextul discuţiilor despre di fe renţele dintre căile ferate din URSS şi alte ţări, preşedintele Ceauşescu a punctat că bulgarii îi cer României să construiască o linie cu ecartament larg (de tip sovietic) care să traverseze România, dar că românii nu sunt interesaţi.“

Ceauşescu: „Ar fi greu ca politicile sovietice să fie mai dure decât sunt acum“

„(...) Secretarul l-a întrebat pe preşedintele Ceauşescu cine crede că-i va succeda lui Brejnev. Preşedintele Ceauşescu a răspuns că este greu de spus şi apoi secretarul a întrebat ce crede des pre policile sovietice post- Brejnev, vor fi mai dure sau mai flexibile. Preşedintele Ceauşescu a replicat că «ar fi greu să fie mai dure decât sunt acum». (...)

Preşedintele Ford l-a mai întrebat pe Ceauşescu şi ce crede despre starea de sănătate a lui Brejnev. Ceauşescu a răspuns că nu este doctor, dar părerea lui personală este că Brejnev va termina precum Pompidou. Când preşedintele Ford s-a întrebat dacă şi Brejnev ştie asta, preşedintele Ceauşescu a spus că e greu de zis, citându-l pe Pompidou care a anunţat cu două zile înainte să moară că se află într-o stare de sănătate foarte bună.“


BÂRFĂ. Gerald Ford şi Nicolae Ceauşescu discutau
despre cine va fi succesorul liderului sovietic Leonid Brejnev


Comentarii