Litigiu pentru Castelul Lăpuşna

imagine pentru Litigiu pentru Castelul Lăpuşna

Litigiul dintre Claudia Pescar şi Prinţul Paul de România pentru dreptul de proprietate al Castelului de la Lăpuşna a primit un verdict favorabil celei dintâi la Curtea de Apel Tîrgu-Mureş, după ce succesiv două instanţe au dat câştig de cauză Prinţului Paul. Este vorba în primul rând de instanţa Judecătoriei Reghin care pe principiul preluării abuzive a Castelului Lăpuşna de către statul român, odată cu naţionalizarea din ’48, a considerat drept lovită de nulitate HG 1014/1991, prin care activele Oficiului Judeţean de Turism Mureş au trecut în proprietatea S.C. Grand S.A. Claudia Pescar, în prezent acţionar unic al S.C. Grand S.A., a fost surprinsă de sentinţa Judecătoriei Reghin. „S-a pretins preluarea abuzivă de către comunişti în '48 a castelului. Dar acesta în '40 a fost intabulat de hortişti în proprietatea Statului Maghiar. Aceasta a fost o preluare abuzivă. Ulterior castelul a fost recuperat legal de România", a declarat Claudia Pescar.

O telenovelă cu prinţi şi prinţese

După sentinţa instanţei Judecătoriei Reghin, confirmată de Tribunalul Mureş, avocatul Claudiei Pescar a atacat pe de-o parte lipsa competenţei juridice a Judecătoriei Reghin şi lipsa calităţii procesuale a Prinţului Paul de România. Aici situaţia e mai complicată. Prinţul Paul de România este fiul lui Mircea Grigore, acum Prinţul Carol Mircea, fiu al Regelui Carol al II-lea, născut în urma relaţiei acestuia cu actriţa Zizi Lambrino. În 1952, la Lisabona, printr-o hotărâre judecătorească, Mircea Grigore a fost recunoscut ca fiu legitim al lui Carol al II-lea, ulterior moştenirea acestuia fiind împărţită între soţia Elena Lupescu, Regele Mihai şi Mircea Grigore. „După ’90 Paul a venit în România cu sentinţa de la Lisabona, cerând partea sa din moştenirea lui Carol al II-lea. De atunci Prinţul Paul şi Regele Mihai se află în litigiu", a declarat Claudia Pescar. Având în vedere că Prinţul Carol Mircea a trăit până în 2006, multă vreme pretenţiile Prinţului Paul nu au fost luate în considerare. De asemenea, Regele Mihai, şi el moştenitor al lui Carol al II-lea, nu a pretins niciodată de la Statul Român decât exclusiv proprietăţile moştenite de la bunicul său, Regele Ferdinand, care le avusese de la bun început trecute pe numele său. Astfel, Castelul Lăpuşna nu intră în această categorie, el fiind dobândit de Carol al II-lea în 1939.

În consecinţă, atâta timp cât există un litigiu nerezolvat între Prinţul Paul şi Regele Mihai în legătură cu descendenţa acestuia şi dreptul Prinţului Paul la 50% din proprietăţile retrocedate Regelui Mihai, avocatul Claudiei Pescar neagă calitatea procesuală a Prinţului Paul, acesta nefiind recunoscut în România printr-un act juridic, în ciuda sentinţei de la Lisabona, drept nepot al lui Carol al II-lea.

În consecinţă, Curtea de Apel Tîrgu-Mureş s-a pronunţat pe 23 iunie, hotărând casarea sentinţei Judecătoriei Reghin, prin recunoaşterea necompetenţei juridice a acesteia, dosarul urmând să fie trimis spre judecare Tribunalului Mureş.

punctul.ro

Comentarii