Dacă te cheamă Neagu Djuvara, vîrsta de 92 de ani nu este un neajuns

Lumea îţi admiră plimbarea zilnică pe strada Polonă:
“uite-l pe bătrînul Djuvara, cum biciuieşte viaţa cu bastonul”.
Doamnele îţi contemplă vestimentaţia impecabilă:
“uite-l pe bătrînul Djuvara, elegant cum doar boierii din trecut puteau fi”.
Iar domnii se tem de luciditatea ta:
“la vîrsta dumnealui, bătrînul Djuvara îşi permite să spună numai adevarul”.
Neagu Djuvara este bătrîn, dar nu-i prea pasă de asta.
Acest senior al Bucureştilor, plin de vervă şi umor, este invitatul dialogurilor Hotview.
Avem cu toţii întîlnire cu înţelepciunea...

Am fost pacaliti cu acest guvern PSD – PD-L sau ne-am lasat noi pacaliti?

Neagu Djuvara: Pfuuu... Nu am fost pacaliti. Cel putin eu stiam dinainte ca vrea sa se dea o lovitura. Eu sunt inca membru in Partidul Liberal, dar deja de cel putin doi ani nu mai sunt de acord cu politica pe care a dus-o PNL si am spus-o presedintelui partidului, lui Popescu Tariceanu, ca daca ne vom alia cu PSD-ul ca sa ne mentinem la putere e mai rau decat sa cadem din lac in put. E mai rau decat betele in roate pe care ni le punea Traian Basescu.
Eu m-as fi retras in opozitie inca de acum doi ani, asa ca sunt incantat ca PNL-ul se retrage acum. Acesta este punctul meu de vedere. Dar Traian Basescu si-a dus politica lui. Insa ma tem sa nu profite de aceasta majoritate pe care o are acum, ca sa schimbe Constitutia si sa ne transformam intr-o republica prezidentiala. Asta ar fi, intr-o tara ca Romania, ingrozitor de primejdios, pentru ca orice nebun ar putea deveni dictator pe baza constitutiei.

Credeti ca oamenii ar putea vota in viitor un astfel de nebun primejdios?
Neagu Djuvara: Dupa 45 de ani de comunism continuati cu alti 15 ani dupa 1989, se poate intampla orice. Suntem guvernati de esalonul doi al partidului comunist. Prin urmare, strategia de imbecilizare a populatiei este aproape continua. Pe niciunde nu prea poti sa ai incredere in masele populare, dar, vorba lui Churchill: “sistemul parlamentar este cel mai putin rau din cate exista”.
Dar la noi, deocamdata, nu functioneaza bine. Cand te gandesti ca dupa revolutia din decembrie 1989 poporul l-a ales cu peste 80% pe Iliescu care inventase, nu el ci Securitatea care l-a adus la putere, inventase monstruozitatea cu teroristii lui Ceausescu si ca dupa 19 ani inca nu s-a judecat chestiunea aceasta...Asta inseamna ca poporul acesta nu mai functioneaza normal.

Ce mai stiti despre “falsii emigranti romani”, trimisii Securitatii inainte de 1989, in Europa occidentala?
Neagu Djuvara: Ei continua sa fie in strainatate bine-mersi. Ii intalnesc din cand in cand in Apus. E o tragedie. Bineinteles ca nu au fost deconspirati. Sa stiti ca milioanele de dosare pe care le are CNSAS-ul nu pot fi scoase toate la lumina, prin urmare sunt deschise rand pe rand. Dar pana la urma, secaturile astea mor pe rand, unul cate unul. Ii cheama Dumnezeu, ii trimite in iad, nu stiu ce face cu ei. Pana la urma aceasta este solutia: solutia pe care Cerul o gaseste.

Va intalniti frecvent cu oameni tineri. De ce credeti ca nu au mers la vot pe 30 noiembrie?
Neagu Djuvara: Asta este dramatic. Stau de vorba cu tinerii si imi dau seama ca ei nu mai cred ca se poate face ceva in tara asta. E ca si cand ar fi existat un capac pe care nu l-au ridicat inca. Trebuie sa asteptam o generatie sau doua pentru ca sa se schimbe lucrurile.

Intre dumneavoastra si Emil Cioran exista o complicitate intelectuala...
Neagu Djuvara: ...mare, mare. Este omul pe care l-am admirat cel mai mult. Aveam maximum de simpatie pentru felul lui de a fi.

...dar impartaseati cu Cioran un pesimism profund asupra viitorului civilizatiei occidentale. Prin evenimentele din ultimii ani va sunt confirmate previziunile?
Neagu Djuvara: Suta la suta. Mai cu seama in SUA. In teza mea de doctorat am descoperit ca dintre toate tarile occidentale, Statele Unite erau singurele care de doua sute de ani erau conduse de minoritatea protestantilor albi, anglo-saxoni. Timp de 180 de ani, nici o exceptie la cele patru magistraturi principale ale tarii. Era un fenomen extraordinar si chiar cu un amanunt de relativ elitism.
Adica, intr-o tara unde toata lumea avea dreptul sa voteze, masa care se ducea la vot avea sa aleaga oameni care coborau din parintii Constitutiei. Un om ca F.D.Roosevelt impreuna cu sotia lui, Eleanor, erau rude cu 12 fosti presedinti ai Statelor Unite. Acesta este un elitism mai pronuntat decat al aristocratiei din Franta si Marea Britanie, de pe vremea regalitatii. Asta a existat pana la Kennedy pe care, de altfel, nici nu l-au lasat sa-si termine mandatul.
E clar, acolo a fost un complot pus la cale de aceasta gasca care considera ca era o catastrofa acel irlandez-catolic, in care nu aveau incredere. De aceea mi-e foarte teama ca vor ajunge sa-l omoare si pe Obama. El e un salt de 10 ori mai mare decat saltul facut cu Kennedy.

Despre Obama se vorbeste ca ar fi prea de stanga...
Neagu Djuvara: Vom vedea cum actioneaza. Deocamdata insa, nu cred ca va reusi sa fie atat de darz fata de rusi cum au fost predecesorii lui de la Reagan incoace.

Si-au reluat rusii pozitiile de forta pe care erau in urma cu 20 de ani?
Neagu Djuvara: Absolut nu. Asta este o iluzie. Rusia este din punct de vedere demografic intr-o decadenta vertiginoasa. Sigur ca sunt bogati cu gazele si cu petrolul, dar asta este ceva superficial. Rusia nu mai poate fi in niciun caz rivala Statelor Unite.

De ce nu conteaza ca rusii au gaze si petrol?
Neagu Djuvara: Chestiile economice sunt trecatoare, ca sa zic asa. De pe o zi pe alta petrolul nu va mai fi important si nu asta conteaza pentru exercitiul puterii. Si gasca americana militara continua sa fie ambitioasa, continua sa aibe baze militare in lumea intreaga. De altfel, nu mai vad posibile razboaie generale in urmatoarele cateva zeci sau chiar sute de ani.

Prin urmare se schimba in bine mersul istoriei?
Neagu Djuvara: Daca modelul este Imperiul Roman spre sfarsit, cand nu existau razboaie decat la periferie, intr-adevar semanam cu ei. Dar ce ma ingrijoreaza pe mine este ca am intrat deja intr-un nou Ev Mediu. Adica moare definitiv civilizatia occidentala. Incet, dar sigur.

Care sunt simptomele?
Neagu Djuvara: Simptomele le simtim deja demult, printr-o dezordine morala care nu a existat niciodata. Va dau un singur exemplu: tineretul care se revolta astazi nu are absolut niciun ideal. Nu se revolta pentru un ideal, se revolta ca sa darame. Asta inseamna ca s-a stricat ceva. Tineretul care in general trebuie considerat ca purtator de idealuri viitoare, chiar gresite cum a fost comunismul, astazi nu mai are niciun ideal.
Al doilea simptom nevazut pana acum: bizareria ca marea cotitura in arta si gandire, care in general se petrece cu zeci sau sute de ani dupa ce a cazut un imperiu, in civilizatia occidentala a inceput intre 1905-1913, deci inainte de ivirea imperialismului american. De exemplu, in sculptura, Brancusi al nostru rupe complet traditia care merge de la Michelangelo la Rodin. La fel in muzica, unde dodecafonia, scoala de la Viena, Bela Bartok, toate sunt complet in ruptura cu marea muzica de la Monteverdi si chiar pana la Debussy. In toate domeniile artei si gandirii avem un viraj brutal la inceputul veacului 20.
Acesta ar fi semnul ca incepem un nou Ev Mediu. Asta inseamna ca hegemonia americana care asigura un fel de pace mondiala, nu va dura cinci secole precum imperiul roman, ci probabil doar o suta de ani. Ganditi-va ca in doar un secol, Europa va fi metisa. Mie imi este clar ca indo-europenii se sinucid incet, dar sigur. Adica nu mai fac copii, nu mai au nicio ambitie. Deja de zeci de ani. Noi nu suportam un “atac” al lumii a treia. Dimpotriva, noi am creat un gol, pe care cei din lumea a treia vin sa-l umple.

Si idealul Uniunii Europene?
Neagu Djuvara: Tinerii nu prea stiu ce este idealul european. Tinerii nu intrevad ce poate sa fie o Europa unita. Nici eu nu o vad unita deloc, nu o vad cu un guvern si un presedinte. Mai cu seama daca intra si Turcia, atunci Europa avorteaza.

Sunteti foarte pesimist. Atunci ce viitor are civilizatia europeana care a dominat lumea vreme de cateva secole?
Neagu Djuvara: Tocmai de aceea este menita sa dispara. Asta este o lege universala. Cand ai avut atata splendoare de creativitate si de putere politica, ca sa te intinzi pe globul intreg, trebuie sa platesti prin disparitie.

Va disparea si Romania, impreuna cu civilizatia europeana?
Neagu Djuvara: Bineinteles. Daca noi am intrat atat de tarziu intr-o hora care se strica, ne stricam impreuna cu ea. Asta e clar.

Trebuia sa nu intram in hora asta? Avem vreo sansa de scapare?
Neagu Djuvara: Nu, nici una. Dimpotriva. Putinul de creativitate care ne ramane il vom dezvolta tot in sanul Europei. De cele mai multe ori, inca din trecut, talentele noastre cele mai mari nu s-au putut manifesta decat in strainatate. Este ca un fel de blestem asupra acestei tari. Incepand de la Cantemir, pana la Eliade si Cioran, toti s-au remarcat in strainatate.

In astfel de conditii, de ce sa mai ramana tinerii romani in tara?
Neagu Djuvara: Tocmai, nu numai ca ii sfatuiesc sa stea aici, dar ii rog pe cei care sunt in strainatate sa se intoarca, in masura posibilului, pentru ca sa creeze o noua elita si sa-i inlocuiasca pe cei de acum.

De ce s-ar intoarce intr-o barca a carei scufundare tocmai ati descris-o?
Neagu Djuvara: Dar barca noastra nu se duce mai la fund decat restul Europei, asa ca mai bine sa se scufunde cu barca noastra decat cu cea germana sau franceza.

Ce ati facut pe 1 decembrie, de ziua nationala a Romaniei?
Neagu Djuvara: Am dat interviuri zicand un lucru care supara pe mai toata lumea: ca nu sunt de acord cu alegerea lui 1 decembrie ca sarbatoare nationala. In primul rand, nu este bine sa modifici la fiecare schimbare de regim o sarbatoare nationala. Am avut timp de aproape un veac 10 mai, care este data independentei tarii. Prin urmare, data intrarii Romaniei in concertul european. Ca 10 mai a coincis cu venirea printului Carol, ceea ce i-a facut pe acei domni din 1990 sa se teama, inteleg.
Dar, pe de alta parte, 1 decembrie nu este data Romaniei mari. Este data cand doua provincii, Transilvania si Banat, au cerut sa intre in Regatul Romaniei. Cu doua zile inainte ceruse Bucovina. Cu sase zile inainte ceruse Basarabia. Si toate patru au fost acceptate de seful statului, adica de regele Ferdinand, la 24 decembrie. Deci data cand s-a nascut Romania mare este 24 decembrie, nu 1 decembrie.
Pe de alta parte, mai exista un motiv foarte practic. O sarbatoare nationala e bine sa fie tinuta intr-un anotimp cu soare, in care vremea sa indemne la bucurie, oamenii sa poata dansa in strada. Ce te faci la 1 decembrie, cand se vad aburii vorbitorilor iesind din gura si cand bietii ostasi ingheata?

V-ati intors in Romania dupa 45 de ani de exil, in februarie 1990. Ati scris ca in primele zile petrecute la Bucuresti va tot intrebati: “ ce cauti aici, Neagule?”. Ati aflat raspunsul la intrebare?
Neagu Djuvara: (rade limpede si cu pofta) Culmea este ca risc sa imi pun intrebarea si dupa 19 ani. Din cand in cand imi pun inca intrebarea asta. Dar constatand cu cata caldura sunt primit de tineret...
Cand constat ca aceasta mica lucrare facuta in graba si sub indemnul altora, ca nu am avut eu intentia sa scriu “Scurta istorie a romanilor povestita celor tineri”, s-a vandut in 39.000 de exemplare si cand ma opreste la o farmacie un domn foarte civilizat si imi spune: “Ma iertati ca ma adresez dumneavoastra, dar doream sa va multumesc. Am o fiica la liceu care avea o totala inapetenta pentru istorie, si i-am cumparat cartea dumneavoastra si de atunci e pasionata de istorie”. Acestea sunt lucruri care ma bucura si imi dau seama ca, totusi, nu am venit degeaba in Romania.

Sunteti patriot?
Neagu Djuvara: Patriot? Asculta (pufneste furios)... Intrebarea nici nu merit sa-mi fie pusa. Se intorcea cineva care nu e patriot? Sotia mea, care e frantuzoaica, cand a vazut ce fac in Romania a spus: “trebuie sa ai patriotismul bine insurubat in trup, ca sa suporti sa stai acolo”.

De 19 ani tot suportati. Mai suportati mult?
Neagu Djuvara: Pai da... voi suporta pana la moarte, asta e clar. Vreau sa fiu inmormantat aici. Dar mi-as dori sa mor pe un vapor. Cand nu voi mai putea sa scriu am sa incerc sa-mi gasesc un loc pe un vas cu panze, din asta de comert care face inconjurul lumii. Atunci, daca mori pe drum te arunca in mare. Sa terminam cu povestile acelea cu inmormantari complicate, cu alaiuri si cu discursuri.
decembrie 2008

Neagu Djuvara s-a născut în 1916 în Bucureşti şi provine dintr-o familie boierească foarte activă în mediul politic şi universitar românesc.
A fost rănit la Odessa în 1941 şi, în 1947, hotărăşte să rămînă la Paris, fiind învinuit în procesele regimului comunist.
Nu şi-a putut întîlni mama vreme de două decenii.
După 43 de ani de exil se întoarce la Bucureşti, în februarie 1990, unde continuă să traiască pînă în prezent.
Este licenţiat în litere (1937) şi doctor în drept (1940) la Sorbona.
În 1972 devine doctor docent la Sorbona cu o teză de filozofie a istoriei pentru care primeşte, în 1976, un premiu pentru istorie al Academiei Franceze.
A lucrat la Europa Libera şi a activat în mai multe organizaţii ale exilului românesc.
Vreme de 23 de ani a fost consilier diplomatic în Republica Niger.
Din 1991 a devenit profesor asociat la Universitatea din Bucureşti.
A publicat mai multe cărţi în limba franceză şi limba română.
Este autorul best-seller-ului “O scurtă istorie a poporului român povestită celor tineri” 



sursa: yochuzzle.blogspot.com/

Comentarii