Principele Radu al României

Principele Radu al României şi Principesa Moştenitoare Margareta

Alteţa Sa Regală Radu, Principe al României, Principe de Hohenzollern-Veringen (n. 7 iunie 1960, Iaşi, România, ca Radu Duda). În anul 1996 s-a căsătorit cu ASR Principesa Margareta de România. La data de 1 ianuarie 1999 i-a fost acordat numele, nu titlul de "principe de Hohenzollern-Veringen" de către ASR prinţul Friedrich Wilhelm, şeful casei princiare de Hohenzollern-Sigmaringen, numele său legal devenind Radu Hohenzollern Veringen Duda. Din 2007, de când şi-a schimbat numele legal în Radu al României Duda, Radu nu mai foloseşte numele de Hohenzollern.

Principele Radu nu are blazon, deoarece nu i-a fost specificat vreunul prin decretul princiar care i-a acordat noul nume. De asemenea, decretul nu i-a acordat lui Radu nici apelativul de "Alteţă". Alte familii regale, însă, i-au recunoscut folosirea de către acesta a apelativului de "Alteţă Serenissimă". Prin noul Statut al Casei Regale semnat de Regele Mihai al României la 30 decembrie, 2007, Radu a primit titlul de "Principe al României" cu apelativul de "Alteţă Regală" şi urmează să poarte titlul de "Alteţa Sa Regală Principele Consort al României" începând de la moartea lui Mihai.

E membru al Familiei Regale Române. Fie acompaniat de soţia sa, Principesa Margareta, fie cel mai adesea singur, principele reprezintă Familia Regală cu diverse ocazii.

Educaţie şi activitate teatrală

Radu Duda a avut o activitate artistică de peste 20 de ani, atât în România, cât şi în Europa, America, Asia şi Africa.

Radu Duda s-a născut la 7 iunie 1960, în municipiul Iaşi, într-o familie de medici. A absolvit Liceul Internat "Costache Negruzzi" din Iaşi în 1979. A fost admis pe locul patru la Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, pe care a absolvit-o în anul 1984, la clasa prof. Olga Tudorache. Printre colegii săi de promoţie s-au numărat Carmen Tănase, Bogdan Gheorghiu, Oana Pellea, Carmen Ciorcilă, Carmen Trocan, Marina Procopie, Mihai Verbiţchi, Adrian Păduraru şi Dan Bădărău.

După ce a absolvit Facultatea de Artă Teatrală şi Cinematografică, tânărul actor a fost repartizat la Teatrul Municipal din Suceava. Apoi a fost transferat ca actor la Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" din Iaşi. În perioada în care a evoluat ca actor, Radu Duda a locuit la bloc, ca majoritatea românilor. În anul 1988, se mută la Bucureşti, părăsind scena Teatrului Naţional din Iaşi.

Din 1974 şi până în 1999, Radu Duda a susţinut o bogată carieră artistică în teatru, film şi televiziune, în ţară ca şi în Franţa, Belgia, Elveţia, Luxemburg, S.U.A., Israel, Macedonia şi Camerun. A lucrat ca asistent universitar (1990-1994) la Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, la clasa prof. univ. Dem Rădulescu.

Printre rolurile interpretate de actorul Radu Duda sunt de remarcat: rolul lui Gigi Stamatescu (ofiţer, iubitul Mizei) în piesa de teatru "Titanic Vals" de Tudor Muşatescu, un rol în piesa de teatru "Trei surori” de A. P. Cehov.

A realizat în anul 1993 (în calitate de director artistic) primul proiect de terapie prin artă "Artécole", pentru orfanii din România. Proiectul s-a desfăşurat în opt localităţi din România în decursul a şase ani.

În 1999, Radu Duda a înfiinţat în Elveţia asociaţia culturală "Spectacolul Secolului XXI", consacrată promovării culturii Europei de Est.

Carieră politică

După înnobilarea sa de la 1 ianuarie 1999, principele Radu şi-a încheiat cariera de actor şi s-a dedicat exclusiv activităţilor de reprezentare a familiei regale şi a României. Radu a jucat un rol primordial în planificarea şi organizarea vizitelor internaţionale ale regelui Mihai I al României în 1997 şi 2002 pentru integrarea României în NATO, cât şi pentru crearea conceptului "Turneului Mileniului" al Maiestăţii Sale Regele în România din 2000. În turneele sale în NATO, Regele a vizitat Anglia, Norvegia, Belgia, Danemarca, Spania, Luxemburg şi Olanda, întâlnindu-se cu şefii de stat şi de guverne ai ţărilor respective. Prinţul l-a acompaniat pe Rege în marea majoritate a acestor vizite.

În 2002, a absolvit Colegiul Naţional de Apărare din România, precum şi Colegiul George C. Marshall, din Garmisch, Germania. În august 2004 a participat în cadrul programului de două săptamani pentru Senior Executives în securitate naţională şi internaţională al şcolii de administraţie "John F. Kennedy" a universităţii Harvard din S.U.A.

În septembrie 2002 a fost numit Reprezentant Special al Guvernului Român pentru Integrare, Cooperare şi Dezvoltare Durabilă. Radu mai e şi Consilier al MS Regelui Mihai I, Patron al Camerei de Comerţ Româno-Britanice, Membru al Comitetului de Directori ai Asociaţiei "Casa NATO" din Bucureşti şi Membru de Onoare al Senatelor Universităţii "Aurel Vlaicu" din Arad şi al Universităţii din Oradea.

Din 2005 e colonel al Armatei Romane şi a obţinut un doctorat în Ştiinţe Militare la Academia Naţională Militară din Bucureşti.

Principele Radu este autorul câtorva cărţi: Dincolo de mască (Bucureşti: Unitext, 1997), L'Âme du masque (Brussels, 1998), Război, un exil, o viaţă (Bucureşti, 2000; tradusă în engleză cu titlul de Anne of Romania: A War, an Exile, a Life, Bucureşti: Romanian Cultural Foundation, 2002), Michael of Romania: A Tribute (San Francisco şi Bucureşti, 2001), Kildine (Bucureşti, 2003; o traducere în română a basmelor Reginei Maria a României), Şapte (Bucureşti: Nemira, 2003), The Royal Family of Romania (Bucureşti: Humanitas, 2004), Persona (Bucureşti: Nemira, 2006), The Elisabeta Palace (Bucureşti: Humanitas, 2006)

Principele Radu ţine conferinţe şi discursuri în România, Suedia, Finlanda, Austria, Japonia, India, Lituania, Ungaria, Elveţia, Belgia, Franţa, Irlanda, Canada, Polonia, SUA, Italia, Iordania, Thailanda, Slovenia, Croaţia, Azerbaijan, China, Egipt şi Marea Britanie. Prinţul Radu apare în mod regulat pe posturile TV şi publică articole în presa scrisă din România.

Conferinţele Principelui Radu discută subiecte legate de integrarea României în structurile Euro-Atlantice, apărare şi securitate, geopolitică şi diplomaţie, cultură, economie şi educaţie. A vorbit deasemenea şi despre problema minorităţilor etnice, în particular despre cea rromă, un subiect important pentru România şi Europa de Sud Est de azi, în cadrul unor conferinţe din România şi Europa.

Pe data de 9 aprilie 2009 principele şi-a anunţat candidatura pentru funcţia de preşedinte al României la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2009. Ulterior s-a retras din cursa electorală.

Iniţiative

 Europa Regiunilor

E un proiect iniţiat de prinţul Radu pentru a promova interesele majore ale României şi a întări legăturile ei bilaterale. Scopurile ei sunt de a încuraja şi promova parteneriate economice, culturale şi educaţionale între regiuni româneşti şi europene, cât şi să crească nivelul public de cunoştinţe despre România prin întâlniri, conferinţe şi prelegeri. Programul presupune vizitarea de către prinţul Radu a până la patru regiuni diferite pe an, întâlniri cu oameni de afaceri, politicieni şi administraţia locală, studenţi şi profesori universitari, comunităţi româneşti şi presa. Regiunile acoperite până în prezent sunt cele italiene din Toscana şi Sicilia (provinciile Palermo, Caltanisetta, Enna şi Catania), cele franceze din Provence-Alpes-Côte d’Azur şi Aquitaine (Pays Beaumontois). Iniţiativa Europa Regiunilor va continua cu vizite în landurile din Germania, în Spania şi alte regiuni ale Franţei şi Italiei.

Turneul prieteniei

Turneul Prieteniei este o iniţiativă similară creată în vederea promovării intereselor majore ale României, în principal în Statele Unite ale Americii, punând accentul pe recunoaşterea, promovarea şi sprijinirea parteneriatelor Româneşti în domeniul economic, educaţional şi cultural. Vizitele cuprind câte 3-4 state pe an în decursul cărora se organizează întâlniri cu oameni de afaceri locali, politicieni, administraţia locală, studenţi universitari şi studenţi, cât şi cu diaspora românească. Scopul ei e să crească nivelul public de cunoştinţe despre potenţialul României şi să întărească relaţiile bilaterale. Turneul prieteniei a debutat cu o vizită de 10 zile în statele Illinois, Indiana şi Massachusetts, în timpul căreia prinţul Radu s-a întâlnit cu guvernatori, primari, congressmen statali, profesori, studenţi, oameni de afaceri, jurnalişti şi cetăţeni americani de origine română. Turneul prieteniei II şi Turneul prieteniei III au în plan să atingă alte cinci state SUA.

Personalitate

Într-un interviu pentru "Observator Plus", principele Radu discută deschis despre el însuşi. Afirmă că în timpul comunismului a trăit într-o lume amorală, căreia i-au lipsit modele şi în care era dificil să ai principii. Radu le-a descoperit pe acestea din urmă doar când l-a cunoscut pe Regele Mihai, când a înţeles că "viaţa poate fi punctată, din loc în loc, cu principii". Înaintea acestei întâlniri a destinului, Radu avusese "mai mult idealuri" şi "exerciţii de admiraţie" faţă de personalităţi europene sau internaţionale. Într-un alt interviu, Radu enumera câteva din personalităţile est-europene pe care le admiră, precum papa Ioan Paul al II-lea, Lech Wałęsa, Václav Havel şi [sic] Nelson Mandela. În timpul comunismului, familia sa a reprezentat un izvor de inspiraţie pentru el, "pentru că în acele vremuri strâmbe au rămas nişte oameni drepţi". Deasemenea, Radu crede că nu ar fi putut face lucrurile în viaţă mai bine decât le-a făcut până în prezent. În acelaşi interviu mai afirmă şi că are foarte puţini prieteni. E un admirator al filmului cu tematică homosexuală Brokeback Mountain, "una dintre cele mai mişcătoare şi emoţionante, pline de inspiraţie şi adevăr pelicule ale ultimilor ani", precum şi al starului său "excepţional", Heath Ledger, a cărui moarte prematură o deplânge. Cântăreţii săi preferaţi sunt Pavarotti, José Carreras, Placido Domingo şi Elton John.

Controverse

Acuzaţiile de corupţie

Compania BAE Systems, unul din sponsorii fundaţiei de caritate a principesei Margareta, precum şi reprezentanţii companiei, au fost implicaţi într-un scandal de corupţie în legătură cu achiziţia de către Guvernul României a două fregate britanice decomisionate de către Royal Navy şi recondiţionate de către BAE, pentru care se spune că o mită de 7 milioane lire sterline s-ar fi plătit. Unii din aceşti bani, se mai spune, ar fi "ajuns în buzunarele familiei regale de Hohenzollern". Ziarul "Gardianul", notând că atât Margareta, cât şi Radu, ca Reprezentant Special al Guvernului, se întâlniseră de un număr de ori, în mod oficial sau neoficial, cu reprezentaţii BAE Systems, înainte şi după semnarea contractului guvernamental, au cercetat dacă familia regală s-a implicat în acţiuni de lobby în numele companiei. Într-un comunicat oficial trimis ziarului, Radu neagă orice astfel de acţiuni de lobby, declarând că, în calitate de patron al Camerei de Comerţ Româno-Britanice din care face parte şi BAE Systems, s-a întâlnit cu reprezentaţii acestei firme, cât şi cu ai altor firme britanice.

Colaborarea cu Securitatea

Prinţul Radu este, la fel ca şi alte persoane publice, ţinta atacurilor de presă cum că ar fi fost informator al temutei poliţii secrete comuniste Securitate în timpul dictaturii lui Ceauşescu.

Revista "Căminul românesc" din Geneva a publicat un articol semnat de Nicolette (Nicoleta) Franck, o jurnalistă apropiată regelui Mihai, despre care a scris câteva cărţi. Articolul îl acuză pe Radu Duda că ar fi un agent al Securităţii, infiltrat în Casa Regală pentru a o compromite, la ordinele lui Ion Iliescu, fostul preşedinte al României, fost nomenclaturist comunist şi prieten al tatălui lui Radu, şi el la rându-i un fost comunist de rang înalt. Articolul nu aduce nicio dovadă în acest sens.

Într-un articol publicat de cotidianul Adevărul, prinţul Radu neagă acuzele de presupuse legături cu Securitatea: "Eu nu am colaborat cu Securitatea. (...) în 1986 (...) s-a încercat racolarea mea. Am refuzat politicos şi de atunci nu am mai fost contactat." Articolul dezvăluie că în 1989, numele lui Radu a fost găsit pe o listă cu mai multe de 1.000 de oameni, "persoane de sprijin" ai Securităţii. Într-un alt interviu pentru acelaşi cotidian, Radu a explicat că în 1986, Securitatea i-a cerut să colaboreze datorită carierei sale de succes ca actor: "toţi cei care reprezentau ceva ştiau că există acest risc" de a fi chemat de către Securitate pentru a deveni informator. La acea dată, Radu lucrase de doi ani pe scena din Iaşi ca absolvent de teatru şi urma să plece în al doilea şi ultimul său turneu cu teatrul în străinătate în Israel, în compania a doi renumiţi actori români. Fostul şef al filialei locale din Iaşi a Securităţii a explicat într-un interviu că "persoanele de sprijin", ca Duda şi alţi cei peste 1.000 de oameni de pe lista respectivă, nu erau informatori, nu semnau vreun angajament cu Securitatea, nici nu primeau bani, ci erau membri ai PCR, în special cei care călătoreau în străinătate, racolaţi de Securitate cu acordul partidului pentru a îndeplini misiuni bine definite pentru o perioadă limitată de timp. El a confirmat deasemenea într-un interviu ulterior, că lista respectivă e reală.

S-a mai scris că "mulţi dintre susţinătorii familiei regale au încetat să mai ofere ajutoare financiare după intrarea lui Radu Duda în Casa Regală. Românii cu bani din exil, care au fost zeci de ani urmăriţi şi-n gurile de metrou de Securitate, au considerat compromisul inacceptabil."

În iulie 2010, Marco Houston, editorul publicaţiei Royalty Monthly, a făcut o declaraţie în Înalta Curte de la Londra, prin care recunoştea că toate acuzaţiile împotriva Principelui Radu sunt neadevărate şi nu ar fi trebuit publicate niciodată. De asemenea, în declaraţie se confirmă că Principele Radu nu a fost membru sau colaborator al Securităţii, lucru constatat şi de CNSAS.

Scandalul titlului

În august 2004, reprezentanţi ai ASS Karl Friedrich, Prinţ Moştenitor de Hohenzollern-Sigmaringen, l-au acuzat pe Radu de folosirea numelui Hohenzollern fără permisiune, cât şi de a fi cerut sume "considerabile" de bani de la persoanele care ar fi interesate în cumpărarea acestui titlu. Prinţul Moştenitor l-a atenţionat pe Radu deasemenea că familia Hohenzollern va lua "măsuri legale" în cazul că aceste lucruri se vor repeta şi i-a cerut să nu mai folosească titlul de "Prinţ de Hohenzollern-Veringen". Într-un interviu din 2009, Prinţul Moştenitor şi-a reiterat cererea, afirmând că tatăl său nu are dreptul de a acorda titluri într-o republică şi că titlul de "Hohenzollern-Veringen" e o "farsă". Prinţul Moştenitor e fiul ASS Friedrich Wilhelm, Prinţul de Hohenzollern-Sigmaringen, care i-a acordat lui Radu "numele" ad personam de "Prinz von Hohenzollern-Veringen" la 1 ianuarie, 1999. Scandalul se crede că ar fi fost instigat de către un descendant al regelui Carol al II-lea şi prieten al Prinţului Moştenitor, Paul Lambrino, cunoscut deasemenea în UE şi ca Paul Hohenzollern, ca urmare a două procese din Portugalia şi Franţa care i-au recunoscut tatăl drept fiu legitim al regelui Carol al II-lea, fără drepturi dinastice sau de titlu. Radu a dat în judecată revista "Royalty Monthly" din Londra pentru calomnie pentru publicarea acestor acuze într-un articol.

Procesul s-a încheiat când Marco Houston, redactorul revistei, a făcut o Declaraţie Publică în Înalta Curte de la Londra, admiţând că toate aceste acuzaţii sunt complet neadevărate, şi nu ar fi trebuit publicate niciodată.

Gradul militar

Unii au contestat legalitatea ascensiunii rapide a lui Radu în Armata Română, de la subofiţer în rezervă la rangul de colonel activ, în mult mai puţin timp decât acela necesar avansărilor obişnuite. Fostul Şef al Statului Major al Armatei a argumentat că reactivarea lui Radu s-a făcut la cererea sa proprie, în timp ce promovarea i se datorează unor merite "extraordinare", precum lobby-ul său pentru admiterea României în NATO. Răspunsul oficial al lui Radu pretinde, însă, că propria sa reactivare n-a fost rezultatul vreunei cereri unilaterale, ci a uneia comune, atât a Casei Regale, cât şi a Ministerului Apărării.


Suport politic


Între septembrie 2002 şi septembrie 2008, Prinţul Radu a fost Reprezentant special al Guvernului României sub două administraţii succesive, atât cea a guvernului de coaliţie al PSD, cât şi cea a alianţei de centru-dreapta "Dreptate şi Adevăr", ulterior a alianţei PNL-UDMR. Între timp, principalul partid monarhist PNŢCD, în prezent extra-parlamentar, a respins orice rol pentru el sau principesa Margareta într-o monarhie restaurată. În 2003, însă, filiala Cluj a PNŢCD a invitat-o în mod oficial pe principesa Margareta să-i fie candidat la Senat în următoarele alegeri. Actualul preşedinte al României, Traian Băsescu, nu îl apreciază pe Radu şi crede că acesta dăunează percepţiei publice a românilor asupra ideii de monarhie. Unii cred că Radu doreşte să candideze la preşedinţie în următoarele alegeri din 2009. La 28 februarie 2008, Radu a declarat că intenţionează să se retragă din poziţia de Reprezentant Special al Guvernului, pe care o deţine de "şapte ani", din septembrie 2002, şi să nu mai accepte o poziţie similară într-un viitor guvern. La 17 septembrie 2008 Radu a demisionat din funcţie.

Într-un sondaj de opinie din 2004 al PSD, din a cărui guvern de coaliţie făcea parte ca Reprezentant Special, Radu a obţinut doar 3.4% ca potenţial candidat la următoarele alegeri prezidenţiale. Într-un sondaj mai recent, din 2006 realizat de un institut afiliat cu Casa Regală în administrarea atât a evenimentelor publice ale acesteia, cât şi a şcolii de management a ospitalităţii patronată de aceasta, 48.80% din cei chestionaţi au fost de acord ca prinţul Radu să accepte o funcţie în stat, în timp ce 46.41% au fost contra. Acelaşi sondaj din 2006 a arătat că 66% dintre românii sondaţi ar dori să vadă o implicare mai activă a Casei Regale în democratizarea şi dezvoltarea României. Într-un sondaj de opinie din 2008, Radu a obţinut 12% ca potenţial candidat la alegerile prezidenţiale din România.

Titluri, Rang si onoruri

* 7 iunie 1960 - 1 ianuarie 1999: Radu Duda
* 1 ianuarie 1999 - 31 Decembrie 2007: Alteţa Sa Radu, Principe de Hohenzollern-Veringen
* 31 Decembrie 2007 - prezent: Alteţa Sa Regală Radu, Principe al României, Principe de Hohenzollern-Veringen

Wikipedia

Comentarii

  1. alteta sa regala radu?????????????????????????
    mi-e greata

    RăspundețiȘtergere
  2. Doamne, Ocroteste-i pe romani!!!!!!!!

    RăspundețiȘtergere
  3. Tot respectful si toata admiratia pentru Alteta Sa Regala Principele Radu al Romaniei.Ne face cinste si ne reprezinta cu demnitate, onoare si verticalitate peste tot in lume! Acest exemplu demn de urmat isi merita locul sau in istorie. A facut si face necontenit atat de mult pt Romania.Foarte multa diplomatie, tact, bun simt, modestie, noblete sufleteasca calm si caldura. Isi merita pe deplin titlul si numele de Alteta Regala, a dovedito in atatia ani prin comportamentul si atitudinea sa. Este un exemplu pentru noi toti! Sa ne traiti intru multi ani Alteta , alaturi de Alteta Sa Principesa Mostenitoare Margareta a Romaniei. Ne dorim ca intreaga Casa Regala sa isi consolideze pozitia in Romania, si cu ajutorul bunului Dumnezeu , Romania sa redevina o monarhie. Traiasca Regele Mihai al Romaniei !!!!! Ne dorim din suflet ca Romania sa isi gaseasca drumul sau adevarat, Acela pe care il merita!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu