Peleşul, în topul celor mai spectaculoase castele din lume

Castelul Peles, Sinaia


Castelul Peleş din Sinaia se situează pe poziţia a şasea în Top 15 al celor mai spectaculoase construcţii de gen din lume, pe prima poziţie în clasament fiind Castelul Hohenzollern din Germania, informează opentravel.com.

"Deşi construite cu scopul de apărare, în zilele noastre, castelele par oarecum construcţii nerealiste, născute din lumea poveştilor", scriu cei care au realizat topul.

Astfel, după Castelul Hohenzollern din Germania, în clasament urmează, în ordine, Castelul Howard din Marea Britanie, Alcázar din Segovia (Spania), Castelul Himeji din Japonia, Castelul din Praga (Cehia), Castelul Peleş din România, Castelul Chambord din Franţa, Castelul Neuschwanstein din Germania, Castelul Corfe din Marea Britanie, Castelul Matsumoto din Japonia, Castelul Burg Eltz din Germania, Castelul Eilean Donan din Scoţia, Castelul din Neuchâtel (Elveţia), Fortăreaţa Guaita din San Marino şi Castelul Conwy din Ţara Galilor.

Despre Castelul Peleş, cei care au alcătuit clasamentul scriu: "Poziţionat în peisajul idilic al Munţilor Carpaţi din România, Castelul Peleş este o construcţie de poveste. Începută în 1873, construcţia complexului a fost una internaţională şi solicitantă. Aşa a descris Regina Elisabeta a României fazele construcţiei: "Italienii erau zidari, românii construiau terase, ţiganii erau hamali. Albanezii şi grecii lucrau în piatră, germanii şi maghiarii erau tâmplari. Turcii ardeau cărămidă. Inginerii erau polonezi şi cioplitorii în piatră erau cehi. Francezii desenau şi englezii măsurau...". Se pare că 14 limbi străine se auzeau printre muncitori".

Castelul Peleş din Sinaia, reşedinţa de vară a regilor României, a fost construit la dorinţa regelui Carol I al României (1866 - 1914), după planurile arhitecţilor Johannes Schultz şi Karel Liman, şi a fost decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann din Hamburg, August Bembé, din Mainz, şi Berhard Ludwig, din Viena. Domeniul Peleş şi anexele sale au fost restituite, în martie 2007, Regelui Mihai I, în urma unei decizii de retrocedare.

Comentarii

Trimiteți un comentariu