Prima conferință anuală „Ion Rațiu“



Prima conferință anuală „Ion Rațiu“ - „CULTURĂ, MODERNITATE ȘI EXTREMISM -
Asociația Criterion din Bucureștiul interbelic (1932-1935)”

susținută de dr. Cristina Adriana Bejan,
cercetător la Catedra de Studii Românești „Ion Rațiu“

Marți, 30 noiembrie 2010 de la ora 18:00, Biblioteca Riggs
Clădirea Healy, etaj 3, Georgetown University, 37th and O Streets, NW, Washington DC


Intrarea este liberă, dar anunțarea prezenței la adresa ceres@georgetown.edu este obligatorie.

Conferința va fi urmată de o recepție în onoarea invitaților.

„Ne simțeam adulți; nu mai acceptam să ni se strige: Nu vă jucați cu focul! pentru că știam foarte bine că nu ne jucam.“ – Mircea Eliade, Autobiografie, vol. I

„M-a prins un dor teribil de vremurile admirabile ale Criterionului pe care îl înjuram … – şi care nu o să se întoarcă niciodată.“- Eugene Ionesco, 1940, scrisoare către Petru Comarnescu

Conferința aduce în prim plan activitatea Asociației Criterion dintre anii 1932-1935, cu succesele și motivele dizolvării sale inopinate. De la Lenin la Gandhi, de la jazz-ul american la sculptura modernistă, subiectele abordate în rândul Asociației Criterion erau la fel de diverse ca și membrii săi. Activitatea organizației ilustrează semnificativ faptul că elita intelectuală bucureșteană era ancorată în realitatea epocii și în avangarda tendințelor globale culturale, filosofice și politice.

Mulți consideră că perioada interbelică a fost o adevarată „vârstă de aur“ a României. În această perioadă experimentală, democratică, cultura a înflorit în București înainte de răspândirea extremismului (întâi fascismul, apoi comunismul). Este foarte ușor ca această perioadă să fie văzută cu nostalgie, dat fiind contrastul dintre anii ‘20- ‘30 și suferințele prin care a trecut România în următorii 50 de ani. Cu toate acestea, între cele două războaie mondiale s-au înregistrat câteva reușite culturale de mare calibru, care merită să fie reținute, nu doar în contextul românesc, ci drept unele dintre cele mai importante contribuții culturale europene ale secolului XX. Cel mai de seamă exemplu este probabil Asociația Criterion, fieful modernității românești interbelice.

Asociația Criterion a oferit cadrul intelectual și cultural pentru cele mai mari minți ale „tinerei“ generații 1927 (Mircea Eliade, Petru Comarnescu, Emil Cioran, Eugen Ionesco, Mihail Sebastian, printre alții). Asociația a organizat cu succes mai multe evenimente de avangardă: conferințe, spectacole și expoziții de artă. A editat, de asemenea, și o publicație. Eliade considera Criterion o mișcare filosofică existențialistă în adevăratul sens al cuvântului: predecesoare a mișcării intelectuale socialiste pariziene. Felul în care a funcționat Asociația Criterion ilustrează de la sine etosul liberal al timpului: la baza luării oricăror decizii stătea votul democratic al membrilor.

Asociația Criterion s-a dizolvat brusc în 1935 din cauza ascensiunii politice a extremismului, atât în afara cât și în rândul cercurilor intelectuale. Alt factor decisiv care a dus la dizolvarea Asociației a fost Regele Carol al II-lea, care se temea de această organizație și de un scandal public cu consecințe tragice.

Cristina Adriana Bejan și-a definitivat recent studiile doctorale la Universitatea Oxford cu o dizertație intitulată „Asociația Criterion: prietenie, cultură și fascism în Bucureștiul interbelic“, coordonatori științifici fiind profesorii emeriți Robert Evans (OrielCollege) și Dennis Deletant. După încheierea studiilor postuniversitare în istorie modernă și-a început doctoratul la Oxford cu o bursă Rhodes, făcându-și cea mai mare parte a cercetării ca bursier Fulbright în cadrul Universității București. În 2009 a fost cercetător cu o bursă Yetta și Jacob Gelman la Centrul de Studii Avansate în domeniul Holocaustului la Muzeul pentru Memoria Holocaustului din Statele Unite ale Americii. În completarea pasiunii sale pentru cultura și istoria României, Cristina Adriana Bejan activează în artele spectacolului, realizând diverse producții în calitate de regizor, dramaturg sau actriță în S.U.A., Marea Britanie, România și Vanuatu. A scris 12 piese de teatru, fiind inspirată de biografiile și operele personalităților pe care a avut șansa să le studieze.

Catedra de Studii Românești „Ion Rațiu“ de la Universitatea Georgetown din Washington DC a fost inițiată de Ion Rațiu la finalul anilor 1980, ca centru de cercetare și excelență academică dedicat României sale natale, în orașul pe care îl considera capitala lumii libere și democrate. Catedra își propune să lărgească cadrul de cunoaștere a culturii, politicii și istoriei României moderne și să ofere administrației Statelor Unite ale Americii specialiști și resurse atât în domeniile menționate, cât și în privința realităților curente. În momentul înființării, a fost prima catedră de studii românești din lume. Funcționarea Catedrei de Studii Românești „Ion Rațiu“ este posibilă grație sprijinului financiar la Fundației Rațiu din Marea Britanie.

Ion Raţiu (1917–2000) a fost un constant şi acerb opozant al lui Nicolae Ceauşescu. Ca preşedinte al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi, vocea lui s-a ridicat de nenumărate ori împotriva abuzurilor puterii comuniste din România. Jurnalist de presă şi de radio, autor al multor volume şi studii politice, Ion Raţiu a fost şi un om de afaceri de succes în domeniul transporturilor maritime şi în cel imobiliar. În acelaşi timp, Ion Raţiu a contribuit la salvarea mai multor opozanţi ai regimului Ceauşescu. După cincizeci de ani de ani în exil, în 1990 s-a întors în România pentru a candida la preşedinţia ţării. Pierderea prezidenţialelor a fost o dezămagire pentru mulţi, dar, fiind ales în Parlamentul României, Ion Raţiu şi-a servit ţara timp de încă 10 ani. Chiar şi astăzi, mulţi români îl consideră „cel mai bun preşedinte pe care România nu l-a avut”.

Fundația Rațiu din Marea Britanie este o organizație de caritate înființată în 1979 de disidentul și militantul pentru democrație Ion Rațiu și soția sa, Elisabeth Rațiu. Obiectivul principal al Fundaţiei este de a promova şi susţine învăţământul şi cercetarea în domeniul culturii şi istoriei ţării şi poporului român. De asemenea, Fundația stimulează și susține eforturile societății civile pentru o mai bună înțelegere și aplicare a principiilor democratice.
Mai multe informații pe site-ul www.ratiufamilyfoundation.com

Citeşte continuarea în HipMag.ro

Comentarii