Regele Mihai în parlament – o rară victorie a bunului simț în politica românească

După decizia birourilor permanente ale celor două camere ale parlamentului României de a respinge propunerea PNL ca Regele Mihai să fie invitat să se adreseze camerelor reunite pe data de 25 octombrie când împlinește 90 de ani, am lansat un sondaj în revista ACUM și 80% din cei care au răspuns (în număr de 150) au ales opțiunea că această decizie reprezintă “o mitocănie și un abuz”.

Am fost însă nevoiți să înlocuim sondajul la mai puțin de 24 de ore de la lansarea lui, deoarece plenul celor două camere, reunit pe 20 septembrie, a răsturnat decizia birourilor permanente, invitându-l pe fostul suveran să se adreseze parlamentului pe data de 25 octombrie.

În noul sondaj, peste 70% dintre cei care au votat au ales varianta care califica invitarea drept “E un gest firesc de respect, care n-are legătură cu monarhia”.

Cei care s-au opus invitării, în primul rând majoritatea din cele două birouri permanente, Regelui Mihai au invocat faptul că din punct de vedere constituțional doar președintele României în funcție are prerogativa de a se adresa parlamentului. Strict constituțional așa este, dar eu nu cred că parlamentul nu are dreptul să decidă invitarea unor personalități din România sau din străinătate să țină alocuțiuni în fața plenului.

Îmi aduc aminte că Adunarea Constituantă aleasă la 20 mai 1990 l-a invitat pe economistul american de origine română Anghel Rugină să țină un discurs în fața camerelor reunite. Nu cred că Regele Mihai, care împlinește 90 de ani, la peste 21 de ani de la căderea regimului comunist, nu merită această onoare.

Desigur că opoziția inițială a partidului pro-prezidențial, PDL, are de a face și cu atacul virulent al președintelui Traian Băsescu din luna iunie a acestui an împotriva Regelui Mihai, când afirma:

“Tot continuăm să considerăm că abdicarea regelui a fost un mare act patriotic. Nu. A fost un act de trădare al interesului national al Romaniei, abdicarea. Din partea regelui, ăsta e punctul meu de vedere (…) Trebuie să recunoaștem că noi încă nu ne așezăm corect valorile, de exemplu, pentru noi toți și pentru istorie Antonescu ramâne responsabil de holocaustul împotriva evreilor și țiganilor, ducerea lor in Transnistria, nu știu ce… Nimeni nu spune că statul român avea un șef de stat atunci, ăsta era doar prim-ministru.

Unora le dăm averile, iar pe alții îi considerăm criminali de război, șeful de stat și primul ministru doar pentru că unul a fost slugă la ruși și a lăsat țara prin abdicare îl iertăm de toate păcatele?”

PDL – întoarcere cu 180 de grade

Întoarcerea cu 180 de grade a PDL în 24 de ore a fost determinată și de intervenția deputatului Theodor Paleologu, care spunea:

“Fac apel către colegii din grup să voteze şi ei pentru invitarea Regelui Mihai. Este o chestiune de obraz, motivul invocat că Regele Mihai nu ar fi şef de stat nu ţine. Tocmai pentru faptul că preşedintele Traian Băsescu a spus ce a spus în iunie, e o chestiune de obraz pentru noi toţi să votăm pentru invitarea regelui pe 25 octombrie“.

Și, pentru prima dată, un astfel de apel a avut succes. Invitarea Regelui Mihai nu are nimic cu atitudinea față de monarhie. România este republică, Constituția prevede imposibilitatea reviziurii formei de guvernământ republicane, iar populația, care a aprobat de două ori prin referendum, în 1991 și 2003, legea fundamentală, nu dă semne că ar dori revenirea la monarhie.

Așa încât, prezența Regelui Mihai pe 25 octombrie în fața plenului celor două camere reunite constituie o recunoaștere, tardivă ce-i drept, a faptului că fostul suveran este un personaj istoric foarte important al istoriei recente a României, singurul șef de stat adult supraviețuitor al celui de-al doilea război mondial (Simeon de Saxa Coburg, rege al Bulgariei, avea 8 ani în 1945).

Este bizar că președintele Băsescu, cel care a promulgat Legea 107 / 2006, prin care cultul unor persoane ca Ion Antonescu și negarea Holocaustului erau incriminate, revine acum cu această atitudine prin care își pune la îndoială propria semnătură pe acel act normativ.

Dar Traian Băsescu, ca și Ion Iliescu înaintea lui și de fapt ca mulți alții, se simte cu musca pe căciulă, căci înlăturarea monarhiei în România nu a fost un act de trădare din partea Regelui Mihai, ci o trădare din partea Partidului Comunist Român, cel care, la ordinele unei puteri străine a inițiat lovitura de stat de la 30 decembrie 1947. Ceea ce înseamnă că instaurarea republicii în România a fost un act ilegitim, așa cum rezultă și din Raportul Comisiei Tismăneanu, prezentat în parlament în 2006 de același Traian Băsescu:

Distrugerea continuităţii constituţionale a statului român prin abdicarea forţată a Regelui Mihai în decembrie 1947 rămâne unul din marile abuzuri ale comunismului în România. Înfeudat intereselor sovietice, fidel opţiunilor sale staliniste de primă oră, chiar şi după îndepărtarea de Moscova, regimul comunist din România a avut un caracter antinaţional, în pofida necontenitelor profesiuni de credinţă naţionaliste (pag. 17 http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf).

Și chiar dacă după 1989 republica a fost legitimată prin votul din referendum, atitudinea față de instaurarea regimului republican în 1947 a rămas una ambiguă.

Parlamentarii din România au dovedit, în al 90-lea an al vieții Regelui Mihai, că mai au un bun simț rezidual. Acest gest de invitare a fostului suveran compensează, chiar dacă doar într-o mică parte, mitocăniile la adresa Regelui Mihai, proferate de politicieni ca Ion Iliescu, Oliviu Gherman, Traian Băsescu și alții. El reprezintă o rară victorie a bunului simț în politica românească.

Petru Clej

Comentarii

  1. Bun gasit! Acum, ca Traian Basescu, presedintele in exercitiu si-a exprimat opinia sa si a facut-o asa cum l-a dus pe el capatul mai bine...trebuie iertat, ca de unde nu e nici Dumnezeu nu cere! Apoi cei din Parlament sunt cu totii o gasca patetica, ar trebui sa fie multumiti ca a acceptat MS Regele Mihai sa li se adreseze. In ceea ce priveste Constitutia, ea inca mai are un punct de suspensie in ceea ce priveste forma de guvernamant, care se consolideaza sine-die pe zi ce trece. Din nefericire un referendum in aceasta problema ar fi o eroare, pentru ca nu poti determina 24 de milioane de oameni sa invete acum istoria adevarata (dupa ce ai fost injectati intravenos cu tot felul de concepte despre monarhia romana)ca sa poata lua o decizie corecta pentru toti. Ca Monarhia in Romania a insemnat calea cea corecta, moderna si civilizata pentru tara, ca Regele Carol 1 ne-a daruit suzeranitatea si modernizarea tarii o recunoaste acum majoritatea. Insa cred ca daca Regele Carol 1 ar mai trai acum ar fi avut aceleasi probleme cu clasa politica romana ca si MS Regele Mihai. Dupa parerea mea revenirea la monarhie n-am trebui sa vina pe baza unui referendum ci pe cala juridica. Sau gasita o cale cumva in trepte, sau de proba pentru a demonstra concret cetateanului chinuit si manipulat de clasa politica bunele intentii ale Casei Regale Romane. Asta presupune si o actiune politica ori fanariotii nostri din Parlament sunt prea prinsi de necesitatile lor zilnice decat pentru a intra in istorie...din pacate pentru noi. Dupa cum am mai spus-o cu mai multe prilejuri si de fiecare data cand am ocazia, conducerea unui stat presupune si asta o experienta, schimbarea presedintelui nu o poate acumula. Dimpotriva daca stam sa ne gandim bine chiar e mai costisitoare si presupune multe compromisuri dupa cum prea bine se vede in viata de zi cu zi. Pentru ca acel ce plateste trebuie sa fie satisfacut. Odata luat scaunul de presedinte sa achita datoriile creditorilor chiar daca astta presupune suprimarea cetateanului de rand caruia i s-a promis: "sa traiti bine!". Odata ajuns la putere, presedintele roman (putem sa-i spunem foarte bine fara sa gresim "fanariotul" roman) n-are mama n-are tata, in 4 sau 8 ani trebuie sa acumuleze destul pentru o viata de huzur. Din nefericire, inca n-are cine sa le taie capetele.

    RăspundețiȘtergere
  2. Invitarea M.S. Regelui in Parlamentul Romaniei poate fi considerata drept un gest istoric.
    Romanii au decis prin Referendum actuala Forma de Stat. Deci orice discutie asupra organizarii statale se exclude si numai rau-voitorii dornesc sa toarne "gaz" pe un foc care nu exista.
    Reconcilierea romanilor cu ei insisi poate avea loc in conditii de demnitate nationala si sociala.
    Mai mult, cu siguranta, prezenta in Parlamentul Romaniei a Regelui Mihai I va demonstra Europei monarhice ca Romania de astazi este intr-adevar o democratie veritabila.
    Prin marcarea acestui moment vom arata Europei ca stim sa ne respectam trecutul istoric si suntem un partener serios in politica europeana.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu