Sejururile regelui Mihai la Marea Neagra

Sejururile regelui Mihai la Marea Neagra

În perioada interbelică petrecerea sejurului de vară pe litoralul maritim era deja o modă pentru elitele vremii. Copil fiind, regele Mihai (1927-1930), apoi marele voievod de Alba Iulia, Mihai (1930-1940), se va afla pe litoralul Mării Negre aproape în fiecare vară însoţit de mama sa, principesa Elena sau de tatăl său, regele Carol al II-lea. Prin ascendenţa sa, copilul Mihai era persoană publică. În consecinţă, prezenţa sa pe litoralul maritim a avut nu doar mobiluri personale (petrecerea plăcută a vacanţelor, băile de aer, lumină şi maritime) ci şi obiective publice (prezenţa la ceremonii precum Ziua Marinei, la inaugurarea aeroportului Constanţa, la activităţi ale cercetaşilor etc.). Ilustrăm, câteva dintre momentele prezenţei tânărului rege Mihai pe litoralul Mării Negre, cu fragmente din volumul, în curs de apariţie, „Viaţa regelui Mihai. Jurnal biografic. Vol. I (1921- 1940)”. 

29 august 1927. Regele Mihai se afla în Mamaia (probabil cu mama sa), urmând să vină acolo şi regina Maria1. La Mamaia, îşi aminteşte regele Mihai, „mama avea o vilă, între plajă şi lacul Siutghiol” (la mică distanţă, spre nord, de actualul restaurant Cazino din Mamaia n.n). Aici şi-a continuat exerciţiile de şofat începute în anul 1927 „pe un fel de izlaz, în apropiere de Bucureşti (probabil la Scroviştea n.n.) … uneori şi la Sinaia”. Exersa pe automobilul Rolls-Royce ce aparţinuse regelui Ferdinand. În 1992, regele Mihai îşi amintea cu mândrie că „am început să conduc (şofez n.n.) în 1927, la vârsta de şase ani! Întâi în parcul închis, apoi la câmp, prin localităţi mici, sau pe plajă, când eram cu mama la mare. Eram aşezat pe genunchii şoferului, pentru că nu puteam ajunge la pedale, dar schimbam vitezele şi manevram singur volanul”. La Mamaia „mergeam pe plajă, până la Capul Midia, cu o maşină de serviciu a Palatului sau cu maşina de siguranţă – bineînţeles, tot pe genunchii şoferului”. Iar şoferul dirija acţiunile copilului-rege la volan. „… Şoferul meu de atunci, Eugen Capicescu, îmi spunea să merg mai încet, să nu iau viraje prea bruşte sau să nu frânez prea puternic. Rolls-Royce-ul avea frână mecanică numai pe roţile din spate, şi, când apăsam prea tare pe pedală roţile se blocau. Capicescu mă certa, spunea că asta nu se face.”2
 
Vara 1928. Regele Mihai se află cu mama sala vila din Mamaia. Mihai continuă să-şi perfecţioneze pregătirea de conducător auto manifestând tendinţa de a acţiona independent fără a mai fi asistat de un şofer profesionist. Regele îşi aminteşte escapada întreprinsă „când aveam vreo 7-8 ani, tot la Mamaia. Într-o zi am plecat singur cu un Willys Knight, o maşină de serviciu mai mică, în care m-am putut instala la volan. Când s-a constat că am dispărut, toată lumea a intrat în panică. Până la urmă m-au găsit pe plajă.”3 În timpul verii regele Mihai s-a aflat un anumit timp la Techirghiol probabil pentru tratament balnear. De aici a plecat la Sinaia, unde a fost întâmpinat de prefectul judeţului I. Mihăileanu.4
 
Luni,18 august 1930. Aflând probabil despre venirea Elenei Lupescu, amanta regelui Carol al II-lea în ţară, "principesa Elena a plecat din Sinaia, la Constanţa, la vila sa din Mamaia, luând şi copilul, pe Mihai5.
 
Miercuri, 20 august 1930. MS Elena şi Voievodul Mihai vin cu automobilul de la Mamaia la Constanţa pentru a vizita escadra engleză ancorată în portul Constanţa. La ora 10:30, Elena şi Mihai însoţiţi de gen. Condeescu, ministrul armatei şi de amiralul Scodrea s-au urcat pe bordul vasului amiral „Curaçao” unde au fost primiţi de amiralul Davies cu întregul său stat major. Vasul amiral a dat onorul prin lovituri de tun, sunete de sirenă şi trompeţi. Marele pavoaz şi pavilionul regal englez au fost ridicate în vârful marelui catarg. Plutonul de gardă colonială a dat onorul. Fanfara vasului a intonat Imnul regal român. La pupa vasului a avut loc o frumoasă paradă militară cu defilarea în monom a întregului echipaj. Mihai şi Elena au privit defilarea cu vădit interes. Au vizitat apoi interiorul cuirasatului, punţile, turelele. Mihai a cerut explicaţii amănunţite care au fost date de amiralul Davies. “Interesul prinţului moştenitor a fost concentrat în deosebi, la modul de manevrare a tunurilor rapide şi al celor antiaeriene cu care s-a făcut şi o demonstraţie”. La ora 11:15 oaspeţii au fost îmbarcaţi pe o balenieră a amiralităţii cu care au trecut pe bordul torpilorului „Antelope” unde li s-a făcut aceeaşi impresionantă primire. MS Elena şi Mihai au părăsit portul Constanţa aproape de amiază plecând cu automobilul la Mamaia.6

5 iulie 1931. Presa anunţă că Marele Voievod Mihai soseşte la Constanţa ,,spre a-şi lua reşedinţa de vară la palatul regal de la Mamaia”7 (vila dăruită de Senat principesei Elena ).
 
Duminică, 16 august 1931. Mihai asistă la serbările marinei la Constanţa  alături de regele Carol, regina Marioara, principele Nicolae. La ora 9:45 înalţii oaspeţi sosesc în portul Constanţa. Sunt întâmpinaţi de C. Argetoianu şi alţi demnitari. Vasele de război erau aşezate în careu. Au fost salutaţi cu 21 salve de tun. Au urcat la bordul navei bază Constanţa. S-a intonat imnul Trăiască regele. Au fost întâmpinaţi de ofiţerii superiori. S-a spart o sticlă de şampanie. Au rostit cuvântări amiralul Bălănescu şi viceamiralul Scodrea. La ora 10:20 a fost scufundată o ancoră de flori, omagiu pentru marinarii morţi pe mare. Au avut loc regate de bărci cu 8 rame şi baleniere, curse de înot, sărituri în apă. S-au distribuit premii oferite de domniţa Ileana, Liga Navală, Divizia de mare, Universul şi ONEF. La ora 13.30, înalţii oaspeţi şi personalităţile prezente au luat dejunul la bordul navei bază Constanţa. Au urmat alte acţiuni (vizitarea taberei ONEF, mare bal în folosul Ligii Navale) la care Mihai nu a fost prezent. La ora 23, înalţii oaspeţi au părăsit Constanţa cu trenul regal îndreptându-se spre Sinaia.8
 
29 octombrie 1931. La Balcic, regele Carol al II-lea, prinţul Nicolae, marele voievod Mihai şi prim-ministrul N. Iorga participă la aniversarea reginei Maria. Are loc un serviciu religios şi o masă festivă. Talentul profesoral  (didactic) a lui N. Iorga este solicitat de Mihai. ,,«Voievodul» îmi cere să-i explic ce înseamnă cuvântul «lingăi», de care m-am servit. «Aşteaptă câţiva ani şi-i va vedea destul şi Măria Ta”9, a răspuns prim-ministrul.
 
Luni, 23 mai 1932. Sosiţi în timpul nopţii cu trenul regal la Brăila, Carol şi Mihai au coborât din tren dimineaţa,  fiind întâmpinaţi de autorităţile locale. Regele s-a interesat de situaţia existentă în zonă în urma inundaţiilor. Carol şi Mihai s-au îmbarcat pe iahtul Ştefan cel Mare şi s-au deplasat la Sulina. A doua zi, la Sulina , au asistat la serbările organizate pentru aniversarea a 50 de ani de existenţă a Comisiei europene a Dunării. Cu acest prilej a fost inaugurat noul dig al canalului Sulina şi un canal lucrat de specialiştii români. La întoarcerea de la Sulina, s-au vizitat aşezăminte din oraşele Tulcea, Galaţi, Brăila. Carol şi Mihai au revenit cu trenul regal în Capitală joi, 26 mai, fiind întâmpinaţi în Gara de nord, la ora 19:35 de către prim ministrul N. Iorga şi alţi demnitari.10
 
La mijlocul lunii august 1933. Carol şi Mihai se aflau la Constanţa pentru a participa la sărbătorirea Zilei Marinei (marţi, 15 august). Mihai nu poate participa la festivităţi fiind uşor gripat, după informaţiile  presei.11
 
Miercuri,16 august 1933. „Marele voievod se îmbolnăveşte de rujeolă, la Constanţa”.12 Aflat la mare pentru serbările Marinei, regele Carol al II-lea s-a îmbolnăvit şi el de pojar. Carol şi Mihai au plecat la Sinaia.13
 
Joi, 26 iulie 1934. Regele Carol al II-lea ia parte la jamboreea cercetăşească de la Mamaia. Cu acest prilej cpt. E. Butunoiu din cohorta Bârlad a oferit regelui, pentru voievodul Mihai „o casetă secretă, lucrată în sculptură şi pirogravură de cercetaşii cohortei”.14
 
Miercuri, 15 august 1934. În cursul nopţii de marţi spre miercuri, regele Carol şi Mihai au călătorit cu un tren special de la Sinaia prin gara Mogoşoaia spre Constanţa pentru a fi prezenţi la serbările marinei. Miercuri la ora 8:30 trenul regal a intrat în gara port Constanţa. De pe nava bază Constanţa s-au tras 21 lovituri de tun în semn de salut. S-a trecut în revistă compania de onoare. Apoi Carol şi Mihai s-au îmbarcat pe nava bază care a pornit spre larg. Carol şi Mihai au luat loc pe puntea de comandă. La ora 9:50 au coborât pe puntea superioară unde au fost salutaţi de cler, corpul ofiţeresc superior, magistraţi etc. La ora 10:05, nava bază a ancorat în centrul careului de distrugătoare. Corul şcolii navale a intonat imnul regal. Muzica marinei a cântat Rugăciunea. PS Gherontie a oficiat un serviciu divin. Apoi a citit apelul eroilor marinei morţi. În onoarea lor au fost scufundate în mare trei coroane de flori naturale. Contra amiralul Bălănescu, comandantul marinei a rostit o cuvântare. La ora 10:45 navele au plecat în larg. Carol, Mihai şi suita au luat loc pe puntea de comandă a navei bază primind defilarea grupului de distrugătoare după care au revenit la ţărm. La ora 13:15 ei au participat la un dejun la cercul militar. După aceea a avut loc dezvelirea statuii lui Eminescu aşezată în dreptul cazinoului şi turnului genovez. Au rostit cuvântări: contra amiralul Bălănescu, ministrul Instrucţiunii C. Angelescu, I. Bianu din partea Academiei române şi regele Carol.15
 
Joi, 16 august 1934. Mihai a fost prezent alături de rege şi unii membri ai guvernului la inaugurarea aeroportului Constanţa. S-a oficiat un serviciu religios. Au luat cuvântul Horia Grigorescu, primarul Constanţei, Radu Irimescu, subsecretar de stat al aerului şi regele Carol.16
 
Octombrie-noiembrie 1934. A. Blanck a finanţat în întregime construirea, pe un teren al statului de 4,5ha., a două vile la Eforie, care au devenit proprietate personală a lui Carol al II-lea, respectiv a Elenei Lupescu. Vilele au fost numite ,,Castelul de nisip” şi  ,,Cetatea de nisip”. Aceste vile au fost construite în şase săptămâni de societatea Techirghiol, o anexă a băncii Marmorosch-Blanck. Societatea a donat cele două vile lui Carol al-II-lea, respectiv Elenei Lupescu.
 
Duminică, 15 august 1937. Serbarea Marinei. Mihai participă alături de tatăl său la ceremoniile desfăşurate în Constanţa cu prilejul Zilei Marinei. Dimineaţa au sosit cu trenul regal în portul Constanţa. Au fost întâmpinaţi de şefii guvernului şi ai armatei. Carol a vizitat crucişătorul francez Vauban. Ceremonialul Zilei Marinei s-a desfăşurat probabil pe nava bază Constanţa. S-a oficiat o slujbă religioasă pentru pomenirea marinarilor morţi. A urmat cuvântarea amiralului Bălănoiu, comandantul marinei regale. Apoi, nava România a executat o temă de luptă în colaborare cu aviaţia şi distrugătorul Regina Maria. După terminarea exerciţiului, la bordul navei România a avut loc un banchet la care au rostit discursuri Radu Irimescu, ministrul Aerului şi Marinei şi regele Carol. După amiază, Carol a asistat la punerea pietrei fundamentale la lucrările pentru consolidarea ţărmului mării în nord-estul oraşului Constanţa. S-a oficiat un serviciu religios şi a rostit o cuvântare primarul Constanţei, Horia Grigorescu. De aici, Carol şi autorităţile s-au deplasat spre bulevardul oraşului, unde a avut loc dezvelirea statuii reginei poete Carmen Sylva. Regele şi suita au asistat la concursurile nautice, regele împărţind premiile. După terminare festivităţilor din Constanţa, Carol, Mihai şi Duduia au plecat, în seara de 15 august, la Eforie la vilele ,,Castelul de nisip” şi ,,Cetatea de nisip”.17
 
Luni, 16 august 1937. ,,Facem plajă şi băi cu toţii, Mihăiţă, Duduia, Puiu Filitti, Ernest (Urdăreanu) şi Radu (Rusescu)”. Soare, apă, voie bună şi veselie. Urdăreanu a adus o barcă de cauciuc pe care au botezat-o ,,Averoff”. Barca ,,e bucuria lui Mihăiţă care se bălăbăneşte (poate bălăceşte n.n.) şi înnoată ca un peşte în mare”. După masă, repaus. Apoi se joacă table şi rummy. ,,Sunt fericit. Duduia este mulţumită. Ceea ce pentru mine este foarte important este că relaţiile dintre ea şi Mihăiţă încep să se oficializeze, aici, ca să zic aşa, odată cu această călătorie, cel puţin în ochii celor de la Curte, asta e o zi mare pentru mine”18 nota Carol al II-lea în Însemnările sale.
 
Marţi, 17 august 1937-duminică, 29 august 1937. Mihai, Carol al II-lea şi însoţitorii menţionaţi mai sus stau la ,,Castelul de nisip” şi petrec după programul obişnuit: dimineaţa, plajă şi baie în mare; după amiază, table şi rummy. Uneori, arşi de soare se tratează cu alifii, lapte, etc. O menţiune specială, referitoare la Mihai, face Carol al-II lea în ziua de 18  august 1937: ,,Mihăiţă e foarte fericit şi mulţumit”. Mihai şi-a putut exersa şi demonstra abilităţile de conducător auto. Miercuri, 25 august, Mihai conduce automobilul regal, în care se afla tatăl său, de la Eforie la Constanţa, face un scurt viraj pe strada principală şi se îndreaptă spre Mamaia. Acolo, regele s-a plimbat puţin pe plajă. Apoi s-au înapoiat la Eforie La 29 august 1937, Carol al II-lea, Duduia şi Mihai se deplasează cu trenul regal la Sinaia. Din paginile presei rezultă însă că Mihai ar fi călătorit separat, poate cu automobilul şi ar fi ajuns în capitală la ora 19:45 venind de la Eforie.19
 
4 ianuarie 1938. La Constanţa, Mihai se îmbarcă pe distrugătorul românesc Regina Maria plecând spre Atena pentru a participa la cununia unchiului său, prinţul moştenitor Paul cu prinţesa Frederica de Hanovra. Când nava a părăsit portul, Mihai s-a dus la culcare (ora 21). Apoi s-a dezlănţuit o furtună violentă (ora 24). Mihai a fost „azvârlit în mijlocul cabinei, apoi din nou în pat, care s-a desprins de perete şi plutea în apa ce inundase cabina”. Regele Mihai i-a relatat lui A. Gould Lee: „După prima oră nu mi-a mai fost atât de rău, adică după ce m-am obişnuit cu un tangaj de 55 de grade şi cu înclinaţia vasului, care uneori îmi părea aproape verticală”.20 Timp de 36 ore, Mihai a suportat alături de echipaj rigorile furtunii. Neobişnuit cu marea, Mihai a trecut printr-un adevărat coşmar. Pompele şi luminile erau scoase din funcţiune, cârma înţepenită, bărcile de salvare smulse, iar punţile vasului acoperite cu un strat de gheaţă. Antena radio fusese distrusă. La Bucureşti existau temeri că nava s-a scufundat. Totuşi distrugătorul a rezistat şi a revenit după trei zile în portul Constanţa. Regele Carol al II-lea îi va decora pe toţi membrii echipajului, inclusiv pe Mihai pentru bărbăţia lor.

Joi, 8 septembrie 1938. Carol şi Mihai participă la serbările de ziua Marinei. Sosind cu trenul regal la Constanţa, dimineaţa, se vor îmbarca pe iahtul regal şi vor ieşi în larg unde erau aşteptaţi de marinarii şi invitaţii aflaţi pe navele aşezate în careu. Pe motonava Transilvania se aflau membrii guvernului, iar pe nava bază Constanţa, ceilalţi invitaţi. Regele, pe iahtul Luceafărul, a trecut în revistă navele aşezate în careu. Iahtul regal îşi ocupă locul în dispozitiv. Pe iaht se ţine un serviciu religios pentru pomenirea marinarilor morţi în război. În memoria lor se aruncă în apă o ancoră de flori şi se ţine un minut de reculegere. Se trage o lovitură de tun. Ministrul Aerului şi Marinei rosteşte o cuvântare. El menţionează bărbăţia cu care Mihai a înfruntat furtuna pe mare în zilele de 4, 5 şi 6 ianuarie 1938. Lui Mihai i se dăruieşte o miniatură a distrugătorului Regina Maria pe care se aflase în timpul furtunii. După cuvântarea ministrului economiei naţionale, iahtul Luceafărul şi celelalte nave revin în port. Regele se îmbarcă pe o şalupă de salvare şi vizitează postul Salvamar şi docul plutitor. Are loc apoi botezul motonavei Transilvania şi a şalupelor de salvare „Pescăruşul” şi „Albatrosul”. Se oferă invitaţilor o gustare pe motonava Transilvania.21
 
Sâmbătă, 8 aprilie- duminică, 9 aprilie 1939. Mihai şi Carol al II-lea asistă la slujba religioasă de Înviere la Patriarhie. A urmat ceremonia ciocnirii de ouă roşii şi bufet la Palatul regal de pe Calea Victoriei. La ora 3 noaptea, Carol şi Mihai se îmbarcă în trenul regal în gara Mogoşoaia şi pleacă spre Balcic. Erau însoţiţi de: Duduia, Urdăreanu, Puiu Filitti, Costache, Malaxa, Radu Rusescu. În tren are loc al doilea supeu şi ciocnire de ouă roşii. La ora 11 au sosit la Balcic şi au plecat imediat cu automobilele la Bazargic. „Mihăiţă e încântat. Îi place marea. E vocea strămoşilor care reînvie în el, de la vikingi până la ducele de Edinburg (tatăl reginei Maria n.n). Şi-a găsit iahtul dăruit (atunci n.n) de Primărie (primăria Bucureşti n.n), „Taifun”, ceea ce-l bucură mult”. Carol avea la Bazargic o casă unde stă şi Mihai.
 
Luni, 10 aprilie 1939. Carol al II-lea a vizitat, dar fără Mihai, biserica din Balcic unde era păstrată (depusă) inima reginei Maria. După masă, regele botează iahtul „Taifun”. Apoi, ieşim cu „Taifunul”. Mihăiţă e încântat. Pe urmă se plimbă vreo 2-3 ore cu speed-boat-ul (barca cu motor nn) meu şi pentru aceasta îl cert. Mihai îl însoţeşte pe Carol care vizitează casa Iara pe care o cumpără de la principesa Ileana şi o pune la dispoziţia Duduiei.
 
Marţi, 11 aprilie 1939. Dimineaţa, Mihai, Carol şi Duduia se plimbă niţel, se încălzesc niţel la soare pe terasa dinaintea casei suitei. Era vacanţa de Paşti. Serile aveau de obicei cinema.22
 
Joi, 13 aprilie 1939. Ora 15. Carol, Mihai şi suita au părăsit Balcicul şi s-au deplasat cu automotorul spre Bucureşti unde au ajuns la ora 20:20. În gara Mogoşoaia au fost salutaţi de E. Urdăreanu, ministrul Palatului, baronul Flondor, mareşalul Palatului, A. Mocsonyi, maestrul vânătorilor regale, A. Călinescu, şeful guvernului.23
 
Vineri, 21 iulie 1939. La ora 9.30, Carol însoţit probabil de Duduia şi Mihai s-a îmbarcat pe iahtul Luceafărul, la Constanţa, a făcut turul insulei Şerpilor şi a revenit la ţărm. Seara, la ora 22:30 s-au urcat în tren, pornind spre Bucureşti.24 A fost, probabil, o verificare a iahtului Luceafărul căruia, pentru proiectata croazieră din Mediterana, i se aduseseră modificări şi îmbunătăţiri. În perioada 26 iulie – 12 august 1939 regele Carol şi Mihai au călătorit cu iahtul Luceafărul pe Marea Egee.
 
Duminică, 13 august 1939 .Monitorul oficial publică un decret al regelui Carol al II-lea prin care decide înscrierea lui Mihai „în cadrele ofiţerilor activi ai Marinei Regale cu gradul de aspirant şi vechimea de la 25 octombrie 1937, repartizându-se la Depozitele maritime de echipaje şi materiale, în statul major al Distrugătorului << regina Maria>>”.25
 
Marţi, 15 august 1939. Sf. Maria Mare. Ziua Marinei.Mihai îl însoţeşte pe Carol, care se deplasează la Constanţa pentru sărbătorirea Zilei Marinei. Din cauza vântului puternic ceremonia se va desfăşura în port. La ora 9, trenul  regal se apropie de portul Constanţa.      Este salutat cu salve de artilerie  de pe un distrugător din rada portului Constanţa. Carol şi Mihai, urmaţi de suită coboară din tren. Sunt întâmpinaţi de primarul oraşului Constanţa. Se cântă imnul regal. O companie de onoare şi un detaşament de străjeri dau onorul. Amiralul Bărbuneanu dă raportul, Carol al II-lea trece în revistă compania de onoare şi detaşamentul de străjeri. Carol al II-lea urcă la bordul iahtului Luceafărul.

În acest timp Mihai însoţit de amiralul Schmidt comandantul litoralului maritim şi de col. Dămăceanu se îndreaptă spre distrugătorul Regina Maria unde se desfăşoară solemnitatea înscrierii lui Mihai ca aspirant în cadrul Marinei făcând parte din statul major al distrugătorului. Comandantul escadrei de distrugătoare, Panteli Gheorghe dă raportul Marelui Voevod Mihai. Amiralul Schmidt a citit raportul ministrului aerului şi marinei Paul Teodorescu şi Înaltul decret prin care marele voievod era repartizat în cadrele marinei militare.Comandorul H. Măcelaru, comandantul distrugătorului Regina Maria a citit ordinul de zi privind încadrarea lui Mihai ca ajutor al ofiţerului cu navigaţia şi comandant al divizionului 1 pe distrugătorul Regina Maria.

La bordul iahtului Luceafărul unde revenise şi Mihai, s-a desfăşurat o slujbă religioasă de către un sobor de preoţi în frunte cu PS Partenie Ciopron, episcopul armatei. Regele Carol al II.lea a aruncat în mare o jerbă de flori, omagiu pentru cei dispăruţi în valuri, moment în care o formaţie de 3 avioane a survolat portul. A urmat un discurs al viceamiralului Bărbuneanu, comandantul forţelor maritime.
La ora 11, Carol al II-lea, Mihai, membrii guvernului şi suita regală au plecat cu automobilele la portul Taşaul. A avut loc o slujbă religioasă. Carol al II-lea a pus piatra fundamentală pentru noul port destinat marinei militare, A rostit un discurs, gen. paul Teodorescu , ministrul Aerului şi Marinei. La ora 12:30 Carol a vizitat  lucrările portului militar Taşaul începute în mai 1938.
La ora 13, Carol, Mihai şi ceilalţi  demnitari s-au înapoiat în portul Constanţa şi au luat parte la un dejun regal pe nava SMR Basarabia. Discursului rostit de Paul Teodorescu i-a răspuns Carol al II-lea. După dejun, Carol şi Mihai au fost conduşi la trenul regal garat în faţa gării maritime, de către prim-ministrul A. Călinescu şi alţi oficiali. La ora 16:10 trenul regal a plecat spre Bucureşti, salutat cu lovituri de tun de pe o navă de război. Carol şi Mihai au ajuns în Capitală la ora 20:20.26


Note bibliografice.
  1. Scrisoarea reginei Maria din 29 august 1927 adresată fostului principe Carol, apud MCVerzea, în Magazin istoric, nr. 1 din 2009, p. 44.
  2. A. Săvulescu, Regele Mihai. Automobilist. Mecanic. Pilot profesionist, ed. Humanitas, Buc. 1996, pp. 23, 24.
  3. Ibidem, p. 24.
  4. Virtutea din 5 ian. 1929.
  5. Neamul românesc nr. 132 din 19 august 1930, p. 1
  6. Ibidem nr. 185 din 22 august 1930, p. 1.
  7. Dimineaţa din 6 iulie 1931.
  8. Neamul românesc nr. 183 din 18 august 1931, p. 3.
  9. N. Iorga, Memorii. Încercarea guvernării peste partide (1931-32), vol. I, p. 219.
  10. Neamul românesc nr. 119, 121, 122 din 25, 27, 28 mai 1932, p.4, 4, respectiv1.
  11. Neamul românesc nr. 178 din 18 iulie 1933, p. 2.
  12. A. Călinescu, Însemnări politice (1916-1938), ed. Humanitas, 1990, p. 181.
  13. Al. Vaida Voevod, Memorii, vol. III, ed. Dacia Cluj Napoca, 1997, p. 223.
  14. Neamul românesc nr. 158 din 28 iulie 1934, p. 1 şi nr. 161 din 1 aug. 1934, p.2.
  15. Ibidem nr. 173 din 16 aug. 1934, p. 2.
  16. Ibidem nr. 175 din 18 aug. 1934, p. 2.
  17. Idem. Carol al II-lea regele României, Însemnări zilnice, vol. I, pp. 101, 104.
  18. Carol al II-lea, op. cit. pp. 103, 104.
  19. Ibidem pp. 104, 105. Neamul românesc nr. 188 din 30 aug. 1937, p.2.
  20. A. Gould Lee, Coroana contra secera şi ciocanul, ed. Humanitas, Buc. 1998. pp. 24-25.
  21. Neamul românesc nr. 198 din 8 sept. 1938, p. 3 şi nr. 199 din 10 sept. 1938, p. 4, nr. 200 din 11 sept. 1938, p. 3.
  22. Carol al II-lea, op. cit. pp. 61-66.
  23. Ibidem, p. 66. Neamul românesc nr. 79 din 13 aprilie 1939, p.4 şi din 15 aprilie 1939, p. 3.
  24. Carol al II-lea, op. cit. vol. II, p. 142.
  25. Monitorul oficial din 13 august 1939.
  26. Neamul românesc nr. 179 din 17 august 1939, pp. 3-4. Carol al II-lea, op. cit. vol. II, pp. 169-170.


Historia

Comentarii