Onoare lui Evanghelie Zappa!

Evanghelie Zappa

Evanghelie Zappa (1800-1865) s-a născut în localitatea Labova din provincia otomană Epirul de Nord, actualmente în Albania, şi provine dintr-o familie vestită de aromâni – familia Megiaţilor.

La vârsta de 13 ani se înrolează în armata turcă, unde activează până la vârsta de 20 de ani, obţinând gradul de maior. A emigrat în Ţara Românească în anul 1833, unde s-a ocupat cu comercializarea cerealelor şi a practicat agricultura intensiv, ajungând să obţină venituri fabuloase.

În 1844 cumpără moşia Broştenii Noi din jud. Ialomiţa de la Ioan Al. Filipescu, viitor caimacan şi prim-ministru. În această localitate construieşte un conac impozant cu etaj şi în 1859 o biserică unde va fi înmormântat.

A studiat la Paris, în perioada când îşi făceau studiile acolo şi tinerii paşoptişti cu care se va întâlni. Sunt mărturii de prietenie avute cu Ion Ghica, C. A. Rosetti, Costache Negruzzi, Principele Alexandru Ioan I (care l-a vizitat de mai multe ori la Broşteni) şi V. A. Urechia.

Este demnă de consemnat activitatea de susţinere a culturii româneşti, efectuată de Zappa în perioada care a urmat anului 1860.

Cu prilejul vizitei efectuate de Principele Alexandru Ioan I la Broşteni, în septembrie 1860, Zappa donează suma de 5 000 de galbeni pentru înfiinţarea Societăţii Literare Române, viitoarea Academie Română, sumă pe care o va suplimenta cu 1 000 galbeni. Pentru dotarea Armatei Române cu o baterie de tunuri, a donat suma de 50 000 de galbeni. Se va alătura generoasei donaţii făcută de Scarlat Rosetti pentru construirea Ateneului Român, cu suma de 10 000 de galbeni.

O consemnare interesantă am descoperit recent la pagina 3 din „Dicţionariul Limbei Române – după insărcinarea dată de Societatea Academică Română” a celor doi latinişti: A. T. Laurian şi J. C. Massimu, editată la Bucureşti în 1871: „Memoriei fericitului Evangeliu Zappa, d’in allu cui fondu se lucredia si se tiparesce, se dedica acestu opu”.

La aceste două volume, impresionante prin dimensiunea lor – 2954 pagini -, se mai adăugă şi „Glossariu care cuprinde vorbele d’in limba romana străine prin originea sau form’a loru, cumu si celle de origine indouiosa” elaborat în acelaşi an 1871 de aceiaşi autori (584 pag.).

Ideea de a reînvia Jocurile Olimpice revine poetului Alexandru Suţu, care în anul 1833 a publicat un poem în jurnalul Helios din Nauplion unde pleda pentru necesitatea de a reînvia aceste glorioase şi paşnice competiţii. Această strălucită idee a fost preluată ulterior de Zappa care s-a oferit să susţină financiar reluarea Jocurilor Olimpice antice după ce ele au fost interzise de împăratul roman Teodosie.

Cu mult timp înainte de naşterea lui Pierre de Coubertin, în anul 1856, de la Bucureşti, Zappa lansa propunerea regelui Otto de Bavaria al Greciei de a reînfiinţa Jocurile Olimpice la Atena. Propunerea era însoţită şi de oferta financiară necesară pentru începerea jocurilor în anul 1859.

Cu banii donaţi de Zappa, s-a înfiinţat la Atena „Fundaţia Olympicilor” şi s-au construit mai multe clădiri importante printre care şi Zappeionul (1888), unde avea să se desfăşoare concursul de scrimă de la prima ediţie din 1896 a Jocurilor Olimpice moderne.

Zappa a avut satisfacţia de a vedea primele jocuri pre-olimpice sau pan-elene, care s-au desfăşurat în noiembrie 1859, la Atena, unde au fost acordate premii, toate fiind finanţate de Evanghelie Zappa din proaspătul Principat al Ţărilor Române.

În memoria acestui mare filantrop s-a dezvelit la 1 august 1867 un bust din marmură albă realizat de sculptorul Stork, care poate fi admirat în sala Academiei Române.

Cu acest prilej, V. A. Urechia a ţinut un discurs din care cităm următorul fragment: „Evanghelie Zappa, când puse piciorul pe malul Dunării României libere, lăsă să iasă din pieptul său ţipătul fratelui iubit: Şi eu hiu Român ! Evanghelie Zappa era în adevăr român…. Ideea naţională ce a umplut inima şi mintea lui Zappa cât a trăit a fost o ultimă preocupaţiune. Aceste fonduri generoase, care asigură deplină independenţă societăţii (Academia Română), sunt singurele momente şi marmure care vor perpetua numele lui Evanghelie Zappa. O naţiune, care aspiră să trăiască, trebuie să ştie însă a-şi aminti. O naţiune care ştie a presăra străzile şi pieţele cetăţilor şi sălile muzeelor cu reprezentări şi amintirea bărbaţilor ei, acea naţiune seamănă pe toată ziua două seminţe de glorie…Acea marmură rece va păstra suvenirul generosului ei donator, o va încălzi căldura iubirii şi a respectului nostru.

Onoare lui Evanghelie Zappa!

Iubirea lui de Românism fie un exemplu, care să afle mulţi imitatori”.

Iniţiativa lui Zappa de a reînfiinţa Jocurile Olimpice va fi legată veşnic de numele lui ca un mesaj al frăţietăţii şi bunei înţelegeri între oameni şi între popoare. Această iniţiativă avea să fie finalizată în anul 1892 când se va lua decizia la Paris de a reînfiinţa Jocurilor Olimpice moderne.

Articol de Radu Moțoc

Comentarii

  1. multumim pt postare . e bine sa ne cunoastem si sa ne cinstim,in acelasi timp, inaintasii . au fost prea mult timp "ascunsi" ochilor majoritatii..

    RăspundețiȘtergere
  2. articolul pare scris ''la comanda'' ! aroman este egal vlahos ? oare?

    RăspundețiȘtergere
  3. Genial acest om mai român decat mulţi alţii din ziua de azi...si era aromân

    RăspundețiȘtergere
  4. Un Aroman adevarat niciodata nu va vedea romanii decat frati de sange si de limba. Sa vada generatiile care i-au urmat ce inseamna verticalitatea. Pe Zappa nu puteau la moarte sa-l puna in cosciug, statea drept in continuare. Unii azi se incovoaie la prima adiere de vant, iar in urma lor nu va ramane nimic din ceea ce inseamna Onoarea.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu