OPINIE: Monarhia nu mai salveaza Romania?

OPINIE: Monarhia nu mai salveaza Romania?

Dupa revolutie, in fiecare an inainte de 10 mai, in spatiul public se isca un fel de agitatie monarhista, la inceput cu miscari de strada, iar in presa cu fel de fel de abordari despre regele Mihai si familia regala.

De atunci, spiritele s-au domolit cu totul, iar de la discursul ocazionat de implinirea a 90 de ani, regele e si mai putin prezent in mass-media.

Interesant este ca rolul regelui in cel de-al II-lea Razboi Mondial este privit cu mai multa recunostinta si simpatie in statele occidentale decat in Romania, iar actualul zanganit al armelor la est de Nistru nu ne da ghes sa-i cautam sfatul pretios. A nu se uita ca regele Mihai e singurul sef de stat in viata care a participat direct la marea conflagratie.

Pax sovietica

Din anii '90 incoace, politicieni si formatiuni politice si-au facut din monarhie un stindard, iar din rege un simbol national, insa de clintit foarte putini s-au clintit de langa republica, de aceasta forma de guvernamant impusa de Stalin, de pax sovietica si de atat de multe cozi de topor. Nu numai ca nu s-au clintit, dar au consfintit republica printr-un text constitutional intru invesnicirea ei in neamul romanesc atat in 1991, cat si la revizuirea din 2003. Nu va fi altfel nici in 2014.

Deoarece nu altceva vrea sa fie articolul 152, alin. 1: "...forma republicana de guvernamant, integritatea..., limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii". De obicei, Constitutia este creata pentru o generatie, de aceea nu cred ca este moral si nici democratic sa rapesti generatiilor viitoare dreptul la schimbare.

Cine a anulat efectele plebiscitului din 1866?

In plus, abdicarea regelui la 30 decembrie 1947 s-a facut sub amenintare, iar instaurarea republicii "populare" nu a respectat nicidecum cutumele constitutionale. Or, cei ce iau in consideratie doar art. 152 nu au niciun argument pentru justificarea alungarii regelui Mihai. Nimeni nu afirma ca actualul act constitutional nu e corect, dar abdicarea regelui si republica nu s-au intemeiat pe puterea dreptului, ci pe puterea de ocupatie sovietica, pe dreptul celui mai tare.

E de mirare ca atatia specialisti in dreptul constitutional, inclusiv Comisia de la Venetia, nu au gasit de cuviinta ca, inainte de omologarea noii Constitutii prin referendum, sa rezolve si problemele trecutului: monarhia a venit in Romania prin celebrul plebiscit, asadar abolirea ei trebuia facuta identic. Bataia cu pumnul in masa a lui Visinski nu poate tine loc de referendum.

Poate am fi avut si noi o sansa

In actul de abdicare se spune ca monarhia "nu mai corespunde actualelor conditiuni ale vietii noastre de stat, ea reprezentand o piedica serioasa in calea dezvoltarii Romaniei". Sa spunem ca in conjunctura de atunci monarhia nu mai cadra cu republicile socialiste si muncitoresti din "lagarul comunist", dar dupa revolutie, Regatul Romaniei ar fi avut un cu totul alt destin, iar apropierea noastra de democratiile occidentale ar fi fost un fapt implinit dupa 25 ani.

Care ar fi fost avantajul? Regele nu este emanatia niciunui partid, iar amestecul sau in viata formatiunilor politice s-ar fi limitat la relatii de curtoazie si respect reciproc. In plus, decizia politica, politicile publice ar fi devenit atributul exclusiv al Puterii Executive, iar bataliile politice ar putea fi axate doar pe buna guvernare.

Dar nu stiu cum se face ca avantajele de mai sus sunt mereu uitate, demnitatea nationala ramanand cu aceleasi rani nevindecate ale trecutului, caci alegerile prezidentiale se repeta periodic, tinand captive elitele politice, intreaga societate, puterile statului aflandu-se intr-un etern sah.

Totusi, se pare ca ideea monarhica prinde teren, daca ne luam dupa sondajele de opinii, desi deocamdata nu exista o masa critica in favoarea instaurarii monarhiei.

Este adevarat, de cele mai multe ori formele de guvernamant se schimba prin revolutii, prin revolte populare, dar o elita politica ar putea gasi calea corecta spre rezolvarea unor chestiuni importante care tin atat de trecut, cat si de viitor.

Petru Tomegea / ziare.com

Comentarii

  1. evident ca nu monarhia salveaza romania,membri si conducatorii monarhiei sant oameni de valoare ce ar putea salva Romania

    RăspundețiȘtergere
  2. Sigur ca monarhia ramane singura care mai poate salva Romania din mediocritatea si coruptia in care s-a cufundat. Dar aceasta doar daca romanii, prin referendum, decid sa-i dea monarhiei aceasta sansa de-a o (ii) salva. Doar privind atitudinea si preocuparile reprezentantilor monarhiei si pe cele ale politicienilor actuali si raspunsul apare ca o evidenta!!!

    RăspundețiȘtergere
  3. Mda... occidentalii apreciaza casa noastra regala mai mult decat noi.. cred si eu! deciziile lui Mihai nu i-au afectat nicicum. pe ei nu i-au abandonat in ghearele marelui urs. sunt tarani care si-au aparat cu mai multa inversunare pamanturile luate la colectivizare, cu pretul vietii(sunt inspirat de un articol citit recent)!
    Nu sunt impotriva monarhiei dar mi se pare ca se exagereaza in ambele pozitii. da, guvernul este corupt pana la maduva si conducerea impreuna cu el. DAR nimeni nu zice nimic despre faptul ca si in vremurile de glorie ale monarhiei treaba se facea tot cu spaga, contractele cu statul trebuiau unse romaneste, treburile nu s-au schimbat chiar atat de mult. schimbarea trebuie sa vina altfel, nu prin sperante desarte puse in mainile unui batran uzat, prin efortul nostru.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. daca sunteti amabil, veniti cu exemple concrete, consistente... vorbe mari si vorbe goale! ''tot cu spaga'' ''unse romaneste'' cred ca sunt expresii ceva mai noi.... chiar de prin 1980 (+/- 4). Pile, Cunostinte , Relatii - putin mai anterior si ptr care era treaba mai elaborata.

      Ștergere
    2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Afacerea_%C5%A0koda

      Afacerea Škoda este denumirea sub care presa a adus la cunoștința opiniei publice unul din cele mai celebre procese din România perioadei interbelice, privind o afacere în care escrocheria și corupția au atins culmi inimaginabile, în dauna Statului român și a contribuabilului de rând.[1]

      Pe la sfârșitul anului 1922, un anume Bruno Seletzky a venit în România în calitate de șef al reprezentanței uzinelor Škoda. În această calitate, Seletzky a fost invitat de mai multe ori de autoritățile militare să viziteze Depozitul de armament și Arsenalul armatei, în vederea discutării posibilităților de modernizare a vechiului armament, care era în dotarea armatei române. Cu acest prilej a avut posibilitatea să afle o serie de secrete militare privitoare la înzestrarea armatei române.

      Prin activitatea sa, statul român a încheiat în anii 1922, 1927, 1929 și 1930 mai multe contracte cu uzinele Škoda. Pentru a obține aceste contracte, Seletzky a oferit comisioane importante nu numai funcționarilor și tehnicienilor, civili și militari, ce aveau sarcina să urmărească derularea contractelor încheiate cu uzinele Škoda, ci și mai multor persoane care ocupau funcții importante în aparatul de stat sau în organele de conducere ale unor partide politice.[1]

      Ștergere

Trimiteți un comentariu