INTERVIU Principele Radu: Iohannis e primul preşedinte care a deschis poarta Palatului Elisabeta înainte de a face orice alţi paşi instituţionali

La Castelul Peleş la final de an (era încă zăpadă) am sosit pentru a realiza un interviu cu Alteţa Sa Regală Principele Radu al României. Interviul oferit unui post local de televiziune din Sibiu a fost difuzat în seara de 23 decembrie şi redifuzat în zilele Crăciunului.

Am fost bineprimiţi în Sala Florentină. E una dintre cele mai frumoase săli ale castelului, fiind prima sală de recepţie numită Marele Salon, decorată în stilul neorenaşterii italiene cu uşi turnate de bronz (executate la Roma), plafon sculptat în lemn de tei, aurit, şemineu din marmură de Paunazio şi obiecte decorative din sticlă de Murano. M-am întrebat unde am ajuns? În ce lume, în ce secol şi în ce ţară?



De fapt întregul castel este o capodoperă a României, este locul atât de încărcat cu lux şi onoare, dar mai ales de evenimente şi decizii istorice ale epocii Regelui Carol I (consiliile de coroană, neutralitatea României în 1914, găzduirea Împăratului Franz Iosif) până la momente din viaţa Regelui Ferdinand, Carol al II-lea şi Regelui Mihai.

De îndată ce ai păşit, te loveşte un gând instantaneu, e ceva ce nu se poate contempla în alte circumstanţe şi locuri: că România odată era altfel, avea altă viaţă, altă poziţie în Europa, alţi conducători şi probabil ar fi avut şi alt destin. Vă dau un simplu, foarte simplu exemplu: când vizitezi biblioteca fiecare ghid îţi indică, printre altele, uşa secretă, dar nu acest fapt te impresionează foarte tare, nu o uşă, ci personalitatea celui de care se leagă uşa şi biblioteca: Regele Carol I. Acest Rege, cunoştea şi vorbea cinci limbi, era un om extrem de cult, foarte educat, disciplinat, instruit şi pasionat de lectura cărţilor de artă şi ştiinţă de la istoria militară la istoria artei.

De fapt întregul castel este o capodoperă a României, este locul atât de încărcat cu lux şi onoare, dar mai ales de evenimente şi decizii istorice ale epocii Regelui Carol I (consiliile de coroană, neutralitatea României în 1914, găzduirea Împăratului Franz Iosif) până la momente din viaţa Regelui Ferdinand, Carol al II-lea şi Regelui Mihai.

De îndată ce ai păşit, te loveşte un gând instantaneu, e ceva ce nu se poate contempla în alte circumstanţe şi locuri: că România odată era altfel, avea altă viaţă, altă poziţie în Europa, alţi conducători şi probabil ar fi avut şi alt destin. Vă dau un simplu, foarte simplu exemplu: când vizitezi biblioteca fiecare ghid îţi indică, printre altele, uşa secretă, dar nu acest fapt te impresionează foarte tare, nu o uşă, ci personalitatea celui de care se leagă uşa şi biblioteca: Regele Carol I. Acest Rege, cunoştea şi vorbea cinci limbi, era un om extrem de cult, foarte educat, disciplinat, instruit şi pasionat de lectura cărţilor de artă şi ştiinţă de la istoria militară la istoria artei.
Păi cum ne-am fi obţinut independenţa dacă nu aveam un Carol în bătălia condusă de el la Plevna?
În ultimii 50-60 de ani, şi nici după 1990, spre nefericirea noastră ca naţiune, suntem forţaţi să admitem că România nu a avut parte de şefi de stat cu o cultură de excepţie, cu o pregătire politică anume, excelenţi strategi, lideri vizionari şi puternici, extrem de bine educaţi şi cu proiecte de succes precum a cunoscut naţiunea noastră la finalul anilor 1800. Şi atunci să nu ne mirăm de traseul României şi traiul românilor…

Din 1990 până astăzi 7.500.000 de vizitatori au trecut pragul castelului care şi-a deschis porţile în urmă cu un secol la 1914. Un castel mai vechi decât România însăşi. Se cunoaşte oare că Peleşul oferă statului un profit anual de 180.000 de euro ?

Diplomaţia Familiei Regale

În primele discuţii ale interviului, Principele Radu al României ne-a detaliat rolul acestui castel astăzi. Nu e un muzeu cu exponate ale istoriei vizitat de jumătate de million de oameni per annum, este un locaş plin de viaţă şi activ. Evenimente cu însemnătate naţională şi internaţională, expoziţii, concerte, dinee, decorări cu invitaţi de seamă, lideri europeni, au loc anual. În noiembrie 2014, 33 de personalităţi din ţările sud-est europene şi din restul continentului au fost invitaţi la Peleş printre care preşedinţii Lech Walesa al Poloniei, Sali Berisha al Albaniei, Victor Yuşcenko al Ucrainei sau Boris Tadic ai Serbiei.

În decembrie a avut loc recepţia anuală pentru Corpul Diplomatic când ambasadorii acreditaţi la Bucureşti au fost onoraţi pentru serviciile aduse României. Prea puţin se cunoaşte că familiile regale au o importantă componentă a activităţii lor: Diplomaţia Regală. Regele Mihai a adresat pentru prima dată un mesaj corpului diplomatic în 1940. În 2014 s-au împlinit 75 de ani. Câţi ştiu de exemplu că Regina Maria a făcut vizite extrem de însemnate politic în America, Marea Britanie, Turcia sau Maroc jucând un mare rol pentru poziţionarea României pe plan european. Regele Carol I a semnat primele documente de legături diplomatice cu statele străine. Regele Mihai, cel care i-a întors spatele lui Hitler, «suveran mai în vârstă decât NATO şi UE», a militat pentru aderarea României în NATO încă din 1997. A conferenţiat de două ori în America la New York şi San Francisco în 2000 şi a susţinut cauza României în alte 7 state: Regatul Unit, Luxembourg, Belgia, Olanda, Spania, Norvegia şi Danemarca.



Se ştie oare că anul acesta s-au împlinit 75 de ani de când Regele Mihai transmite neîntrerupt mesajul de Crăciun, mesajul unui singur om. În perioada exilului Regele a fost nelipsit prin intermediul radioului Europa Liberă. „Mesajul de Crăciun a devenit un fel de instituţie“, susţine Principele Radu. Este o performanţă unică. Un record. Principele Radu ne-a mărturisit cum toţi monarhii României au fost apropiaţi de popor în perioada Crăciunului oferind cadouri sărmanilor. Regina Elena într-un an, în timpul războiului, a hotărât în schimbul cadourilor să le ofere bocanci. De bocanci duceau lipsă.

Activitatea anuală a Familiei Regale

Familia Regală desfăşoară o activitate cu impact naţional şi internaţional. Anual Alteţele Lor Regale duc la împlinire între 600-700 de angajamente fie că sunt vizite, proiecte educative, ştiinţifice, artistice, sociale, în capitalele lumii sau în comunităţi mari şi mici din România sau Moldova. În 2014 au fost realizate 16 vizite externe (Marea Britanie, Suedia, Turcia, Israel, Iordania, Qater, Maroc, Italia, Germania, Grecia) nu doar la casele regale din ţările moharhice ci în orice alt stat, întâlniri care au avut ca scop promovarea intereselor economice ale României.
România trebuie adusă în fiecare zi în atenţia oamenilor pentru a creşte. Orice ţară face asta, inclusiv Marea Britanie care, deşi e consolidată şi au mai puţină nevoie decât noi, fac aceste vizite. Dezvoltarea orizontului economic român în lume este un motiv pragmatic. Casa Regală, Palatul Elisabeta a devenit gazdă pentru preşedinţii ţărilor monarhice sau republicane.
Principele Radu al României
Am apreciat totodată şi pozitivismul şi optimismul faţă de starea economică a României
Nu sunt deloc de acord că economia românescă e la pâmânt. Sunt o mulţime de lucruri care lasă de dorit, în special în domeniul social, şi există o mare nemulţumire în societatea românescă dar asta nu înseamnă că suntem la pământ cu economia românescă. Şi în comparaţia cu ţările occidentale, de exemplu, în Franţa, în Germania este o critică. Nu pretind că suntem la fel de puternici şi stabili.
Principele Radu al României
Ce se ignoră în gândirea politicienilor şi a cetăţenilor de rând este următorul adevăr: Familia Regală nu-şi bazează legitimitatea pe voturi. Nu aleargă după voturi. Familia Regală are 150 de ani şi se bucură de iubirea oamenilor. M-am minunat când Principele Radu a acceptat invitaţia din partea satului Stremţ din judeţul Alba, sat care a oferit titlul de cetăţean de onoare Majestăţii Sale Regelui Mihai. Acolo trăiesc sub 2.500 de locuitori. O altă comună Copşa Mică (Sibiu) de vreo 5.000 de locuitori a primit vizita Principelui Nicolae cu prilejul dezvelirii bustului Regelui Mihai. Invitaţiile nu au fost refuzate.



Relaţia dintre Casa Regală şi Preşedinţie

Am profitat că venisem din Sibiu şi pentru Sibiu şi am adresat întrebări cu referire la alegerea domnului Klaus Iohannis în fruntea statului român. Principele Radu de România a declarat:
Sibianul e mândru în aceste zile. Sentimentul pe care îl încearcă este foarte personal ca şi cum cineva din familia lui l-a făcut mândru. Aceasta înseamnă că şi urbea este o familie. Şi dacă românii au ca un simbol familia regală înseamnă că şi naţiunea este o familie. Şi dacă pe oamenii îi laşi să se exprime în funcţie de ceea ce simt, ei se duc instinctiv către sentimentele fundamentale. Aşa cum îşi iubeşti mama şi tata şi copiii, tot aşa iţi iubeşti şi urbea sau naţiunea. Şi acesta este de fapt cel mai durabil şi mai frumos dintre sentimente.

Klaus Iohannis este primul preşedinte care a mers întâi la Regele Mihai

Domnul Preşedinte ales e primul care, în primele ore ale victoriei sale, a deschis întâi poarta Palatului Elisabeta înainte de orice alţi paşi instituţionali. Aceasta arată, mai bine decât orice alt gest făcut de cineva, că Instituţia Coroanei nu ia locul nimănui… Ea este în complementaritate cu absolut orice altă formă a puterii politice şi administrative care are ca scop consolidarea României.

Este o foarte mare bucurie pentru Majestatea Sa că, după 25 de ani, România a ajuns într-un astfel de punct. Evenimentul este definitoriu pentru întreaga naţiune… o semnificaţie largă, naţională.

LA MULŢI ANI!

Mihai Copăceanu / adevarul.ro

Comentarii